Istoricul Andrei Pogăciaş i-a făcut un portret lui Călin Georgescu. Acesta ne-a explicat, pe scurt, ce înseamnă Mişcarea Legionară, cât rău a făcut României şi de ce oamenii încă îmbrăţişează această ideologie.
Cine au fost legionarii?
Reporter: Pentru cei care nu ştiu, nu au văzut, nu au citit, nu au auzit. Ce înseamnă Mişcarea Legionară? Cât rău a făcut această mişcare României?
Andrei Pogăciaş: Mişcarea Legionară a fost o organizaţie considerată extremistă. La un moment dat, ea începe ca o structură, să spunem, de reînviere a neamului şi de reaşezare a românilor pe o altă cale. Asta, în perioada de după pornirea României Mari.
Teoria acestei mişcări era una foarte atrăgătoare şi foarte, hai să spunem, benefică. Promitea, într-adevăr, o nouă poziţie, o nouă devenire a neamului. Mişcarea s-a dovedit, până la urmă, prin acţiunile sale, o mişcare extremistă şi o mişcare care a trecut la crime. Asta fiindcă băieţii ăştia, în general – venind de la comandanţi – erau fundamentalişti ortodocşi. Erau antisemiţi, erau xenofobi şi bineînţeles că, pornind de la „principiile” astea, s-a ajuns la o violenţă destul de mare faţă de cei care nu-i suportau. Asta ar fi aşa, pe scurt, realitatea despre Mişcarea Legionară.
Andrei Pogăciaş: „Întotdeauna vor exista oameni care vor ţine cu aceste mişcări”
Reporter: De ce avem în 2024 oameni care cred că legionarii au făcut un mare bine ţării? De unde vine credinţa asta a românilor care sunt de partea lor?
Andrei Pogăciaş: Ai nostalgici şi după comunism. După 40 şi ceva de comunism, în care naţia asta a fost făcută zob, sub toate aspectele, încă mai ai nostalgici după perioada comunistă. Legionarii şi-au şi păstrat această aură mitică în poporul român: unul la mână, pentru că au fost opuşi comuniştilor, pentru alţii sună bine că s-au opus lui Carol al II-lea.
După `90, foarte multă lume se uita înspre această parte fiindcă, după perioada comunistă, se căuta o supapă. Şi cam singura mişcare care – hai să spunem – chiar conta, „romantică” în acea perioadă, era Mişcarea Legionară.
Mulţi am avut ocazia să cunoaştem oameni care au fost în Mişcarea Legionară sau să cunoaştem urmaşi de-ai lor, să povestim cu diverşi oameni şi, dacă îi asculţi, ei vorbesc despre o organizaţie care nu a vrut decât binele României, că toate crimele şi toate violenţele le-au fost puse în cârcă de către comunişti sau de către regalişti şi ei nu au făcut aşa ceva.
Mişcarea Legionară a şi avut parte de un tratament destul de ciudat din partea istoricilor români, la fel ca mareşalul Antonescu. Adică la noi, de obicei, se judecă în două culori: alb şi negru. Ori vrem să îi ridicăm în slăvi pe strămoşii noştri, ori trebuie să îi demonizăm. Ei, ăştia au fost, în general, demonizaţi. Nu am avut o dezbatere ca lumea despre Mişcarea Legionară, n-am avut o dezbatere ca lumea despre comunism.
Şi atunci, unii care cred în chestia asta, unii care au legături sau au strămoşi care au fost în Mişcarea Legionară, normal că ăia vor merge pe calea asta. Chiar dacă, în ziua de azi, nu ar merge până la să ia arma în mână, la fel ca băieţii din anii `20-`30, şi să împuşte rectori sau vecini care sunt evrei sau catolici sau unguri.
Întotdeauna vor exista oameni care vor ţine cu aceste mişcări. Hai să ne uităm în Europa: avem un reviriment al fanilor extremei drepte. Şi asta vine pe o filieră de nemulţumire socială, politică şi economică a unor cetăţeni europeni. Şi zona asta de extremă îi atrage pe mulţi.
Andrei Pogăciaş, despre Călin Georgescu: „E un soi de glumă ambulantă individul ăsta”
Andrei Pogăciaş: Călin Georgescu… E un soi de glumă ambulantă individul ăsta. Că dacă stai să-i asculţi discursul, îţi dai seama că tipul nu vorbeşte absolut nimic. Tipul amestecă dacomanie cu naţionalism, cu ortodoxie, cu new age, cu extratereştri, cu şerpilieni, cu absolut tot.
Mie mi-e teamă că individul ăsta, dacă chiar ar fi preşedinte, ar merge şi ar povesti imbecilităţile astea de faţă cu şefi de stat europeni sau la nivel mondial. Şi ăia să se uite la el şi să se uite la ţara asta ca la o adunătură de lunatici. Ăsta e pericolul.
El, în primul rând, nici n-a venit cu un program politic. N-a venit şi a spus cum spunea Vadim, că-i dă afară pe unguri sau pe nu ştiu cine din ţară. Individul vine şi povesteşte efectiv bălării. El n-a venit să spună că facem cinci autostrăzi, construim cinci spitale. Tipul povesteşte despre Hristos, povesteşte despre daci, că Ştefan cel Mare comunica prin telepatie… Băi, oameni buni, chiar nu spune nimic decât aiureli!
Avem o foarte mare problemă dacă atâţia români sunt atraşi de un discurs din ăsta elucubrant, de basme alcoolizate la gura sobei. Te uiţi la el şi nu spune nimic. Nu înţelegi ce vrea, de fapt, omul ăsta.
De ce are Călin Georgescu atâţia adepţi?
Reporter: Bun. Ai spus că domnul Călin Georgescu vorbeşte aiureli. De ce sunt, totuşi, atâţia oameni care sunt de partea lui?
Andrei Pogăciaş: Multă lume s-a săturat de cloaca asta politică nenorocită, aflată la putere. Multă lume s-a săturat de politicieni cu averi pe care nu le pot justifica, de politicieni analfabeţi cu două facultăţi şi cinci doctorate, de toată nesimţirea asta care e băgată pe gât poporului român. Lumea contează şi în diaspora: cum de votează cu el?
Omul ăsta este privit anti-sistem, cu toate că e mult mai în sistem decât mulţi politicieni români, da? Adică, serios: dacă ne uităm pe CV-ul lui, din care o bună parte e fals, omul a fost în nişte structuri statale. Omul chiar a lucrat pentru statul român, deci este super sistem.
Dar pentru mulţi este individul ăla, candidat independent, care vine cu discursul ăsta elucubrant, de bunic fumat la gura sobei, şi pe mulţi deja nu-i mai interesează promisiuni ca austostrăzi, spitale, fiindcă lucrurile astea au tot fost promise.
Şi lumea zice: hai să-l votăm, pentru că, într-adevăr, are acest mod foarte interesant de a vorbi, foarte studiat… Multă lume spune: „mamă, este prof universitar”. A predat un amărât de opţional. Multă lume are impresia că individul ăsta extraordinar de deştept şi cu relaţii. Asta este imaginea pe care el şi-a creat-o, i-au creat-o şi alţii pe YouTube, TikTok, la emisiuni, şi lumea zice: hai să mai încercăm şi cu ăsta! A convins pe foarte multă lume.
Asta vorbesc şi cu prieteni de-ai mei. Le spun: verificaţi informaţiile astea! Ei, nu, că noi îl credem, nu are cum să greşească.
Odată ce românul s-a hotărât să voteze cu cineva, nu-l mai interesează dacă individul ăla chiar vorbeşte lucruri adevărate. Aici e, într-adevăr, o problemă de gândire a naţiei noastre.
De ce nu verificăm informaţiile care apar pe reţelele sociale
Reporter: De ce nu suntem în stare să verificăm informaţii? Suntem la un click distanţă de orice răspuns, avem motoare de căutare, avem ChatGPT, avem tot ce ne trebuie ca să ne informăm.
Andrei Pogăciaş: Asta e o întrebare interesantă, pe care ar trebui să i-o pui unui psiholog sau sociolog, nu unui istoric care mai are şi o pregătire în ştiinţe politice.
Românii gândesc foarte interesant: odată ce s-au hotărât să creadă în ceva, în asta vor crede. Şi crede-mă că am avut ocazia de multă vreme, chiar şi în domeniul istoric, pur, în care activez, să le explic oamenilor cu argumentele în faţă. Iar ei la final au zis: da, ai dreptate, dar noi vrem să credem în ceea ce vrem să credem.
Probabil că de asta românul este foarte religios, că a fost nevoit să creadă în ceea ce i s-a spus. Toţi avem oameni mai în vârstă sau prieteni care ne spun că, dacă apare un om la televizor şi spune un lucru, înseamnă că e adevărat. Chestiunea asta a fost inoculată foarte mult în perioada comunistă, când tot ce se spunea la tv era adevărat. N-aveai cum să spui că „tovarăşul n-are dreptate”. E statul român. Cum adică să nu aibă dreptate?
În plus, românului nu-i place să fie criticat. Asta vedem la toată lumea. Românul nu vrea să caute, românul vrea să i se valideze opiniile lui, chiar dacă sunt greşite. Nu vrea ca opiniile lui să fie puse sub semnul întrebării. Şi asta o vedem la prietenii noştri, la rudele noastre, la românii din jurul nostru. Aşa funcţionează mental, în bună parte, poporul ăsta.
Andrei Pogăciaș are 44 de ani şi este absolvent Drept și Istorie-Relații Internaționale al UBB Cluj-Napoca, cu un masterat în Managementul Conflictelor și Crizelor la FSPAC UBB și un doctorat în istorie militară la aceeași universitate. redactor, traducător, autor de articole de istorie militară, a participat și la filmarea unor documentare cu subiect istoric.
Sursa: Antena 3 CNN / YouTube
