Ministrul Finanțelor vorbește la Economy Today despre prioritățile economiei cipriote în 2025, provocarea de a inversa deficitul contului curent cipriot și obiectivele viitoarei reforme fiscale.
Interviu cu Xenios Mesaritis
„Ne îndreptăm decisiv către implementarea unei reforme fiscale după 22 de ani”, a declarat ministrul de Finanțe Makis Keravnos pentru Economy Today, subliniind că nu va schimba modelul economic al Ciprului, ci „va contribui semnificativ la creșterea rezistenței sale, în special a rezistenței la provocări” ale economiei și societății moderne”. Întrebat despre deficitul prelungit de cont curent, dl. Keravnos răspunde că este nevoie de un pachet de politici menite să atragă diferite investiții străine care trebuie să aibă „caracter de export” și participarea ciprioților.
Care considerați că sunt cele mai importante provocări cu care s-a confruntat economia cipriotă în 2024? Putem, în opinia dumneavoastră, să caracterizam 2024 ca un an de succes?
Este un fapt că, ca urmare a evoluțiilor geopolitice la nivel global și în special din cauza războiului în curs din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu, 2024 a fost marcat de provocări deosebite, cu niveluri crescute de incertitudine.
Cu toate acestea, prin implementarea unor politici economice raționale, economia cipriotă s-a dovedit a fi deosebit de rezistentă, demonstrând performanțe economice de invidiat în comparație cu alte țări europene.
Concret, ritmul de creștere economică s-a accelerat în 2024 față de 2023, multiplu al mediei UE, în timp ce pe piața muncii s-a observat o reducere în continuare a ratei șomajului, apropiindu-se de condițiile de plină ocupare. Important este și faptul că rata inflației și-a continuat trendul descendent, apropiindu-se de 2%.
Acest mers remarcabil al economiei este confirmat si de ratingurile si deciziile Agentiilor de Rating de Credit, intrucat in aceasta administrare, acestea au inregistrat upgrade-uri succesive si clasificare la gradul investitional „A” de catre toate Agentiile importante. Acest lucru reflectă nu numai bonitatea Republicii Cipru pe piețele internaționale, ci și dinamica economiei cipriote într-un mediu de riscuri geopolitice crescute. Aceste upgrade-uri sunt punctul culminant al încrederii manifestate în politica economică a guvernului de către marile agenții de rating.
Prin urmare, în concluzie, s-ar putea spune că, în ciuda dificultăților pe mai multe niveluri cu care ne-am confruntat, 2024 a fost în general un an de succes.
Care sunt principalele priorități și problemele aflate în așteptare care trebuie finalizate în 2025 pentru a consolida stabilitatea și dezvoltarea economică a țării?
Un instrument cheie pentru implementarea priorităților noastre pentru 2025 este Bugetul pe care l-am pregătit, care este în mare măsură de dezvoltare, vizând o dezvoltare echilibrată și o stabilitate economică continuă, bazată pe politica noastră economică centrată pe oameni.
Mai precis, principalele noastre priorități se referă la continuarea creării unui excedent fiscal și reducerea paralelă a datoriei publice pe termen mediu, astfel încât să eliberăm mai multe resurse pentru a spori creșterea. În plus, așteptăm cu nerăbdare implementarea unor proiecte importante de infrastructură cu valoare adăugată semnificativă, cu accent deosebit pe promovarea proiectelor cofinanțate și a proiectelor din Planul de Recuperare și Reziliență. Astfel de proiecte se referă, printre altele, la promovarea tranziției ecologice și a transformării digitale. Un obiectiv important este, de asemenea, menținerea unui sistem financiar robust, care constituie un pilon important al stabilității și creșterii economiei noastre. Mai general, ca Guvern, vom căuta să implementăm reforme structurale, astfel încât să punem baze noi și îmbunătățite pentru redresare și crearea de locuri de muncă, în condiții de coeziune socială.
Ați făcut referire în mod repetat la problema deficitului prelungit de cont curent. Ce politici și măsuri propuneți pentru a reduce acest deficit până în 2025?
Problema care ne preocupa, ca minister, cu privire la ITS este că acesta prezintă deficite excesive în timp și, deși se preconizează o îmbunătățire treptată, acesta va continua să rămână la cote relativ ridicate.
Afluxul semnificativ de companii străine în Cipru, pe lângă impactul pozitiv asupra economiei, a dus și la mai multe efecte negative, atât financiare, cât și nefinanciare. Pentru a reduce impactul negativ, este necesar un set de politici.
Aceste măsuri ar putea include încurajarea noilor investiții și investiții de natură mai orientată spre export. De asemenea, redefinirea orientării sistemului educațional, inclusiv a universităților, într-un mod care să producă o forță de muncă capabilă să răspundă nevoilor pieței moderne a muncii. Adică, cu accent în primul rând pe tehnologia și tehnologia informației, un sector în creștere rapidă în care companiile IT străine care operează în Cipru sunt forțate în prezent să aducă personal în principal din străinătate, deoarece disponibilitatea internă a resurselor umane locale nu este suficientă.
Propunerea noastră este de a atrage investitori care, cu participarea ciprioților, vor crea ceva nou, cum ar fi o nouă infrastructură, care va crea valoare adăugată și noi locuri de muncă și va aduce beneficii dezvoltării economiei. Aceste tipuri de investiții vor contribui la îmbunătățirea ITS.
Propunerile și recomandările noastre pentru îmbunătățirea deficitului în ITS urmăresc:
Reducerea dependenței de importurile de petrol
Creșterea exporturilor de produse cipriote cu cerere pe piețele existente și noi cu perspective potențiale
Asistență pentru industria ușoară
Reducerea importurilor în sectoarele în care putem produce bunuri competitive (de exemplu, bunuri agricole)
Stimularea turismului și a turismului intern
Deschideri către noi piețe turistice
Asocieri în comun între ciprioți și străini pentru investiții în infrastructură/idei noi și inovare/modernizare tehnologică
Ne propunem să ne reproiectăm politicile astfel încât acestea să fie încurajate spre asociații cu ciprioții și crearea de noi infrastructuri inovatoare și cu valoare adăugată.
Reforma fiscală este una dintre problemele centrale pentru economia cipriotă, cu perspectiva de a aduce schimbări structurale în modelul nostru economic. Cum intenționează Ministerul să abordeze această provocare importantă?
După ce au trecut câțiva ani de la ultima reformă fiscală implementată în Cipru, un scenariu global în continuă schimbare constituie o provocare semnificativă atât pentru economia noastră, cât și pentru sistemul nostru fiscal, care trebuie modernizat pentru a aborda aceste provocări pentru acum și mai mult pentru viitor. De la ultima reformă fiscală majoră care a avut loc înainte de aderarea Ciprului la Uniunea Europeană, au avut loc mai multe schimbări în peisajul economic internațional, precum și în modelul economic al Ciprului.
Deși sistemul fiscal existent este considerat de succes, deoarece a servit până în prezent economia Ciprului, atrăgând investiții care au generat profit prin furnizarea de venituri fiscale suficiente statului, cu stimulente fiscale specifice, este necesară modernizarea și simplificarea în continuare, luând în considerare țin cont de tendințele internaționale, nevoia de adaptare la noua eră digitală și tranziția verde și ca o cerere permanentă a societății și a actorilor economici.
Prin urmare, ca Guvern, ne îndreptăm decisiv către implementarea unei reforme fiscale după 22 de ani pentru a implementa un nou sistem fiscal, care să fie încurajator pentru antreprenoriat și, în același timp, echitabil din punct de vedere social, în cadrul standardelor și principiilor europene. și urmăresc reducerea evaziunii fiscale și a evaziunii fiscale.
Scopul creșterii competitivității economiei și reducerii sarcinii administrative pentru contribuabili prin proceduri simplificate și un cadru legislativ reprezintă piloni cheie ai obiectivelor viitoarei reforme fiscale. Un obiectiv important este, desigur, redistribuirea mai echitabilă a sarcinii fiscale și întărirea clasei de mijloc. Obligația noastră rămâne, în cadrul transformării fiscale, să ne aliniem politicile fiscale la obiectivele angajamentelor și obligațiilor Republicii față de Planul de Recuperare și Reziliență, precum și obligațiile la nivel internațional și european.
În cele din urmă, nu este de așteptat ca sistemul fiscal din Cipru să ne schimbe modelul economic. Cu toate acestea, se așteaptă să contribuie în mod semnificativ la creșterea rezistenței sale, a rezistenței sale la provocările economiei moderne și ale societății care se schimbă rapid, precum și să răspundă așteptărilor cetățenilor și ale contribuabililor.
În acest efort, Ministerul Finanțelor este în strânsă colaborare cu contractantul proiectului precum și cu toate părțile interesate, urmărindu-se să reflecte la maximum nevoile economiei și societății în transformarea fiscală care este planificată cu prioritate absolută a bunăstării. a cetatenilor.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, sectoarele economiei cipriote care pot acționa ca forțe motrice pentru creșterea durabilă în următorii ani?
Planificarea Guvernului în legătură cu realizarea dezvoltării durabile pe termen mediu include implementarea unor proiecte și programe importante, care vor fi implementate în mare măsură, în cadrul noului model de dezvoltare „Viziunea 2035”.
Efortul nostru este ca îmbogățirea modelului economic să fie guvernată de o politică de dezvoltare economică echilibrată, ca creșterea să vină din noi sectoare productive, dar și să ne readucem atenția asupra sectoarelor tradiționale, precum sectorul primar, agricultura și creșterea animalelor. , cu accent pe crearea de sinergii, metode moderne de producție și în principal de export. Ne vom concentra atenția în perioada următoare pe proiectarea și crearea condițiilor care să faciliteze investițiile comune ale investitorilor ciprioți și străini, dar asupra investițiilor care creează infrastructură, noi unități de producție și locuri de muncă remunerative, încurajând orientarea spre export.
În același timp, sprijinul va continua pentru sectoarele tradiționale ale economiei cu cea mai mare contribuție la PIB, precum turismul, transportul maritim, comerțul cu amănuntul și serviciile profesionale, pentru a asigura în continuare îmbunătățirea competitivității acestora.
Sursa: Economy Today – Sigmalive
