România este pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește procentul de populație cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani care a absolvit cursuri de educație superioară.
ASCENSIUNEA FABRICILOR DE DIPLOME
Conform EUROSTAT, în 2022, România se afla pe locul 35, lanterna roșie a Europei, cu 17.4% dintre cetățenii români absolvenți ai unei forme de învățământ superior.
Media europeană este de 31.8%, iar pe primele locuri se află Irlanda (49.8%), urmată de Luxemburg, Suedia, Norvegia, Cipru, Lituania, Marea Britanie, Belgia, Elveția, Olanda, Estonia, Islanda și Finlanda, toate cu peste 40% din populație cu studii superioare. Cu scoruri peste media Europeană, dar nedepășind 40%, vin Danemarca, Franța, Spania, Letonia, Slovenia, Austria și Grecia. Sub media europeană, dar peste 20%, se numără Germania, Polonia, Portugalia, Malta, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Muntenegru, Cehia, Croația, Serbia, Macedonia de Nord, și Turcia. Pe ultimele două locuri de află Italia (18.5%) și România.
În 2013, clasamentele de același fel așezau România ultima, cu 13.9%, laolaltă cu Italia (14.4%), Croația (17.0%), Malta (17.2%) și Portugalia (17.6%). Irlanda (36.3%) și Marea Britanie (35.7%) erau pe primele două locuri ale clasamentului.
Dacă socotim educația superioară ca indicator relevant al nivelului de educație al populației României, atunci trebuie să acceptăm că, în ciuda creșterii de câteva procente, România a rămas codașă. Dar chiar și această creștere trebuie pusă în legătură cu ascensiunea fabricilor de diplome, a diluării standardelor universitare, a finanțării pe cap de student impusă de aderarea la sistemul Bologna, finanțare care obligă profesorii dornici să-și păstreze catedrele și salariile să promoveze studenți slab pregătiți și a apariției programelor de studii universitare în domenii intens ideologizate, după model extrem occidental, care nu produc cetățeni culți și specializați în domenii esențiale pentru bunul mers al societăți și economiei, ci simpli propagandiști DEI.
Există însă o altă statistică de maximă importanță în aceste ultime date, și anume cea referitoare la ponderea învățământului vocațional și tehnic în cadrul învățământului liceal. La ora actuală, din categoria de vârstă cuprinsă între 23 și 74 de ani, 7.4% dintre români au absolvit licee teoretice, și 53.5% licee vocaționale (militar, teologic, artistic, sportiv, pedagogic) și tehnologice (profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecția mediului). Or, conform unui studiu realizat în 2019 de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 41% dintre elevii cu note sub 6 la Evaluarea Națională urmează învățământul liceal pe filiera tehnologică.
CREȘTEREA RATEI ANALFABETISMULUI FUNCȚIONAL
Ca să înțelegem care au fost consecințele reformei neîncetate a educației și care sunt perspectivele educației superioare, trebuie să ținem cont de faptul că, după cum arăta un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației în 1994, analfabetismul funcțional afecta 10% din elevi care absolveau clasa a VIII-a în 1994. Astăzi, rata analfabetismului funcțional afectează între 40 și 50% dintre elevii care termină gimnaziul, adică a crescut cu 400-500% față de anul 1994.
Numărul elevilor care urmează licee vocaționale și tehnice este în creștere, după cum o arată Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România 2022 – 2023 elaborat de ME. La ora actuală, aproape 27% dintre elevii de liceu urmează acest tip de învățământ. Dar linia impusă de „România educată” a tehnologizat în bună măsură și școala primară, și gimnaziul, și liceele teoretice, cu propagarea profilului Matematică-Informatică în loc de Matematică-Fizică și accentul din ce în ce mai agresiv pus pe digitalizare și pe abilitățile IT (verificate chiar și la Bacalaureat).
Asistăm așadar la o accentuare a tehnologizării învățământului teoretic, general. Pentru o combatere a analfabetismului funcțional și o ameliorare calitativă organică, nu pur cantitativă, a învățământului superior ar trebui puse în practică politici de umanizare a învățământului gimnazial și a celui tehnologic, nu de tehnologizare sau digitalizare a ciclurilor primar, gimnazial și liceal. Or, acest lucru nu se întrevede. Ceea ce înseamnă că o eventuală creștere a absolvenților de studii superioare se va face în dauna calității.
Vom avea, eventual, mai mulți analfabeți cu diplomă.
QS World University Rankings include peste 1.500 de instituții de învățământ superior din peste 100 de locuri. În acest top internațional, universitățile din România se află spre sfârșitul clasamentului.
Universitatea Babeș-Bolyai se regăsește pe locurile 801-850 în acest clasament. Universitatea din București se află pe locurile 851-900. Politehnica București pe 1201-1400, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca pe locurile 1201-1400, iar pe aceleași locuri se află și Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara. Rezultatele sunt fundamentate pe analiza a peste 17,5 milioane de lucrări academice și pe feedback-ul a peste 240.000 de cadre didactice și angajatori.
Ce sunt analfabetii functionali? Iata cum poti combate aceasta problema!
Diferit de termenul de analfabet, analfabetismul functional se refera la incapacitatea unei persoane de a intelege ceea ce citeste, de a reproduce un text si de a-i extrage ideile principale. Cand ne referim la un analfabet, este vorba despre un individ care nu stie sa scrie si sa citeasca, nereusind sa se integreze in societate, insa in cazul analfabetilor functional, acestia pot absolvi o scoala si pot face chiar o cariera, insa fara a asimila prea multe din informatiile din jur.
Cauzele analfabetismului functional
Educatie deficitara – Analfabetismul functional poate fi cauzat de un sistem educational inadecvat sau de lipsa accesului la o educatie de inalta calitate. Abilitatile de citire, scriere si intelegere pot fi afectate de lipsa de resurse, absenteismul scolar sau instruirea slaba.
Factori socio-economici – Saracia si inegalitatea socio-economica sunt frecvent asociate cu analfabetismul functional. De cele mai multe ori, persoanele care provin din medii defavorizate sau care se confrunta cu conditii de trai precare au un acces limitat la o educatie de inalta calitate sau sunt nevoite sa practice meserii cu un nivel de alfabetizare scazut.
Lipsa de sprijin din partea familiei – Un mediu familial care nu incurajeaza sau nu sustine invatarea si alfabetizarea poate afecta negativ dezvoltarea abilitatilor de citire si intelegere. Copiii pot ajunge la analfabetism functional, daca nu primesc ajutor sau sprijin in timp ce invata. Implicarea parintilor este cruciala in procesul de dezvoltare a unui copil, care are nevoie de sprijin in primii ani de scoala, pentru a evolua intr-un mod armonios.
Probleme de sanatate – Persoanele cu probleme de sanatate sau dizabilitati pot fi expuse la un risc crescut de analfabetism functional. Problemele de vedere, tulburarile de invatare sau dificultatile de concentrare pot afecta capacitatea de a citi, a intelege informatiile si a scrie.
Cum tratam analfabetismul functional?
Daca te confrunti cu aceasta problema, trebuie sa stii ca exista cateva lucruri pe care le poti face pentru a-ti dezvolta abilitatile de alfabetizare si pentru a-ti imbunatati capacitatea de intelegere si de comunicare. Important este sa constientizezi ca te confrunti cu analfabetism functionat, sa iei masuri si sa te inarmezi cu rabdare si perseverenta.
Inscrie-te la un program de alfabetizare. Cauta programe educationale care ofera cursuri de alfabetizare. Acestea sunt concepute special pentru a ajuta persoanele care au dificultati in citirea, scrierea si intelegerea unui text.
Exerseaza in mod constant. Orice abilitate necesita multa munca si practica continua. Fa tot posibilul pentru a aloca timp in fiecare zi exercitiilor de imbunatatire a abilitatilor de scriere si citire! Poti incepe cu texte mai simple, iar, pe masura ce evoluezi si capeti mai multa incredere in propriile forte, poti trece la texte mai complexe.
Specialistii spun ca este important sa aprofundezi lectura cu fiecare ocazie si, de asemenea, poate fi de ajutor neologizarea limbajului curent. Poti achizitiona carti care te sa ajute sa iti dezvolti abilitatile de citire, intelegere si scriere.
Fii rabdator cu tine insuti. Combaterea analfabetismului functional necesita efort si poate dura mult timp. Este important sa fii rabdator cu tine insuti si sa iti amintesti ca fiecare pas mic conteaza. Nu te descuraja din cauza eventualelor obstacole si continua sa perseverezi in procesul tau de dezvoltare.
Aminteste-ti ca analfabetii functional isi pot depasi conditia! Prin munca si perseverenta, vei reusi sa scapi de aceste probleme si sa evoluezi intr-un mod armonios.
Sursa: Eurostat / QMagazine / Librex.ro
