Povestea Mayei Ghazal, prima femeie siriană refugiată care a devenit pilot

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on skype
Skype
Share on email
Email

La doar 22 de ani, Maya Ghazal deține o licență de pilot în Marea Britanie, este Ambasador al Bunăvoinței pentru Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), pledând în spațiul public pentru incluziunea refugiaților, accesul la educație, oportunități de muncă și combaterea stereotipurilor negative legate de aceștia. Reprezintă un model pentru toți tinerii refugiați care visează să-și depășească limitele și, mai nou, este cetățean britanic cu acte în regulă.

„Știu foarte bine ce înseamnă să fii refugiat. Știu că nu suntem doar numere, ci indivizi cu speranțe și visuri, care au lăsat totul în urmă pentru a-și găsi un loc în care să fie în siguranță. Suntem oameni care au multe de oferit. Am venit în Marea Britanie ca refugiat, iar acum sunt pilot, inginer și ambasador al bunăvoinței pentru UNHCR. Nu aș fi ajuns unde sunt astăzi fără ajutorul oamenilor care m-au primit și m-au sprijinit aici în Marea Britanie. Cu toții avem un rol de jucat în crearea schimbării, iar cel mai mic act de bunătate poate face diferența”, scria Maya Ghazal pe contul său oficial de instagram în data de 19 iunie 2021, cu doar câteva ore înaintea celei de-a 21-a aniversări a zilei mondiale a refugiatului (World Refugee Day), care este celebrată anual la 20 iunie, potrivit Rezoluţiei 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite din 4 decembrie 2000.

Educația printre bombe și maturizarea în timp de război

Născută și crescută în orașul Damasc, capitala Siriei, Maya Ghazal și familia sa s-au confruntat cu dificultăți tot mai mari după ce a izbucnit revolta siriană din 2011, care a conuds ulterior la un război civil în care au murit peste 594.000 de oameni, dintre care 22.000 copii, iar 2,1 milioane de civili au fost răniți și au rămas mutilați pe viață, în timp ce aproape 13 milioane de cetățeni sirieni și-au părăsit domiciliul transformat în ruină. Dintre aceștia, mai mult de 5 milioane și jumătate au migrat în Turcia, Liban și Europa.

Pe lângă atacurile aeriene, multiplele explozii, atacurile cu bombă sau atacul cu gaz sarin din 4 aprilie 2017, declanșat de Assad împotriva propriului popor și în care au murit 86 de civili, majoritatea copii, războiul din Siria a dus la o penurie a necesităților traiului cotidian, cum ar fi apa, electricitatea sau hrana. În ciuda acestor provocări zilnice, părinții Mayei au apreciat întotdeauna că educația este cheia succesului pentru copiii lor, lucru pe care Maya Ghazal continuă să îl promoveze astăzi în discursurile pe care le ține în fața tinerilor refugiați care ajung în Europa. Maya a trebuit să schimbe școala de trei ori în timpul crizei, din cauza bombardamentelor, însă pe măsură ce situația s-a agravat, supraviețuirea ei și a familiei sale a devenit din ce în ce mai nesigură, după cum declara într-un interviu acordat revistei americane Vogue, cu ocazia săptămânii „săptămânii refugiatului”, eveniment sub patronajul ONU, care s-a desfășurat între 14 și 20 iunie 2021.

„Când a început conflictul din Siria, în 2011, aveam aproximativ 12 ani. Eu și familia mea locuiam în Damasc, așa că la început nu am fost afectați direct. Părinții mei, știind că educația este fundamentul viitorului nostru, au vrut ca eu și cu cei doi frați pe care îi am să ne continuăm șocala, în ciuda a ceea ce se întâmpla în jur. A trebuit să schimb școala de aproximativ trei ori, deoarece zonele care erau cele mai sigure de bombardare continuau să se schimbe pe măsură ce războiul avansa. Ori de câte ori părinții noștri plecau la serviciu, tata deținea un magazin, iar mama era fotograf, ne luam rămas bun, în caz că nu ne vom mai revedea niciodată. A trebuit să trăiesc și să mă obișnuiesc cu această situație timp de mai mulți anii”, declara Maya Ghazal, care mai spunea că s-a maturizat mult mai rapid decât alți copii, pentru că „moartea nu era niciodată departe”.

Provocările unui nou început

În 2015, la vârsta de 16 ani, Maya Ghazal a fost nevoită să părăsească orașul Damasc împreună cu mama ei și cei doi frați mai mici și să meargă în Marea Britanie, acolo unde tatăl ei ajunsese cu un an mai devreme. Maya, cei doi frați și mama ei au ajuns la Londra și s-au cazat pentru câteva zile într-un hotel de lângă Aeroportul Heathrow. Cele câteva zile în care vedea avioanele care decolau și aterizau pe pistă au uimit-o pe Maya și au impulsionat-o să-și dorească să devină pilot, după cum ea însăși declara pentru platforma britanică a UNHCR.

„Una din primele experiențe pe care le-am trăit în Marea Britanie alături de mama și frații mei a fost la vama britanică. Chiar dacă noi aveam statutul de refugiați și veneam în această țară în mod legal din motive de reuniune a familiei, ofițerii de la vamă ne-au dus într-o cameră din aeroport și au început să ne pună întrebări pe un ton dur despre lunga noastră călătorie prin Beirut și Turcia. Apoi au scos o hartă a Siriei și ne-au întrebat din ce loc suntem și de unde este tatăl meu. Nu știam foarte multă engleză pe atunci. Majoritatea cuvintelor erau cele pe care le învățasem din filmele Grey’s Anatomy și 50 First Dates. La un moment dat, am început să plâng și atunci ne-au lăsat în cele din urmă să trecem. Ne-am stabilit inițial la Birmingham înainte de a ne muta apoi la Londra”, declara Maya, povestind despre primele momente la sosirea Marea Britanie.

Aceasta a perceput mutarea în Marea Britanie ca fiind „marele său început”. Avea mari speranțe și vise și credea că viața ei și a familiei sale va reveni într-un fel la normalitate, dar, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă de la început, Maya experimentând stigmatizarea și ostilitatea pe care o aveau unii cetățeni britanici față de refugiați.

„Sosind în Marea Britanie, am fost foarte încântată să încep școala, să cunosc oameni noi și să mă acomodez cu noua viață. Însă m-am lovit imediat de respingerea oamenilor și mai ales a noilor colegi. Deși engleza mea nu era grozavă, cunoștințele mele de științe sociale, fizică și matematică nu a fost limitate de limbă”, a spunea Maya Ghazal.

După o perioadă de acomodare, a urmat apoi etapa găsirii unei instituții de învățământ unde Maya să-și continue studiile. Părinții ei au vizitat mai mai multe școli britanice și au prezentat certificatele de studii obținute de Maya Ghazal la școlile din Damasc, însă multe dintre instituțiile de învățământ din Marea Britanie au refuzat să ia în considerare acele calificări.

„Am avut toată hotărârea din lume, pentru că știam că educația era cel mai important lucru pentru mine și riscam să pierd șansa să îmi continui studiile. Am muncit foarte mult pentru a-mi perfecționa limba engleză, citind cărți, ascultând muzică și notând fiecare cuvânt pe care nu-l știam, pe care îl căutam ulterior într-un dicționar. Am vrut să aplic pentru a studia ingineria aviației la Universitatea Brunel din Londra, iar un profesor a crezut în mine și mi-a oferit șansa de a da un test de competențe tehnice. M-am descurcat destul de bine, așa că m-au acceptat”, a povestit Maya.

De la refugiat la pilot

După ce a depășit provocările acomodării la noua viață din Marea Britanie, obținând un loc la Universitatea Brunel din Londra pentru a studia ingineria aviației, în 2019, Maya Ghazal a zburat pentru prima dată singură. Ulterior, aceasta și-a a obținut licența de pilot privat, devenind prima femeie siriană refugiată ajunsă pilot.

„Am devenit fascinată de avioane, aceste mașini uimitoare, pe care mi-am dorit să ajung să le controlez. Când toată lumea îmi spunea că nu pot deveni pilot, am decis că exact asta voiam să fac. Am vrut să le arăt tuturor că voi deveni prima femeie siriană refugiată care ajunge pilot. Este un vis la care am lucrat în fiecare zi, iar acum am propriul meu permis de pilot privat”, declara Maya Ghazal pentru unrefugees.org după ce și-a obținut licența de zbor.

În interviul pentru Vogue, Maya spune că obținerea unui permis de zbor nu este la fel de ușoară precum obținerea unui permis de conducere. „Trebuie să zbori minimum 45 de ore cu instructori diferiți înainte de a realiza primul tău zbor solo. Un pilot trebuie să fie întotdeauna pregătit pentru ce este mai rău, pentru că trebuie să știe cum să facă față fiecărei situații, de la un incendiu la bord la defectarea motorului. La sfârșitul primului meu zbor solo, era cât pe ce să pierd controlul, pentru că mergeam prea repede. Nu eram obișnuită ca avionul să fie atât de ușor. Totuși, după ziua aceea am pierdut orice teamă pe care o aveam. Este o senzație nemaipomenită de libertate să fii acolo sus”, sublinia Maya, vorbind despre cum te simți când ești la mii de metri în aer.

O voce care inspiră 

Pe 6 decembrie 2018, Maya Ghazal a susținut un discurs despre „educație, aspirație și compasiune” în cadrul evenimentului TEDx Place Des Nations Women, care s-a desfășurat la Geneva. În cele aproape 18 minute cât a stat pe scenă, Maya a spulberat stereotipurile, dându-se drept exemplu și oferind cinci soluții clare pentru a înțelege mai bine refugiații:

  • nu etichetați și nu încurajați prejudecățile;
  • considerați educația la fel de importantă precum este hrana;
  • sprijiniți accesul refugiaților în școli și universități;
  • fetele au puterea de a face și de a realiza orice;
  • indiferent de problemele cu care vă confruntați, să nu uitați să credeți în voi și în puterile voastre.

„Poți începe de la zero și să ajungi să reușești să îți atingi visul. Orice vrei să faci, o poți face atât timp cât crezi în tine și în abilitățile tale”, le transmitea Maya oamenilor prezenți în sală la evenimentul TEDx.

Răspunzând unei întrebări referitoare la ce s-a schimbat la aproape trei ani distanță de la acel moment, Maya Ghazal le-a declarat luna trecută jurnaliștilor de la Vogue că „soluțiile ar fi aceleași”.

„În discursul meu de pe scena TED, eu nu am menționat o schimbare importantă realizată prin sport, odată cu a anunțul înaintea Jocurile Olimpice de la Rio, conform căruia va exista o echipă olimpică pentru refugiați. Acela a reprezentat un pas foarte important”, a transmis Maya Ghazal.

Aceasta a mai spus că și-ar dori ca cele 82,4 de milioane de persoane strămutate din întreaga lume să fie incluse în sistemele naționale de sănătate ale țărilor unde s-au stabilit. „Investind în refugiați și oferindu-le drepturi fundamentale de care ar trebui să beneficieze fiecare om, de la accesul la asistență medicală și apă curată până la educație, le dăm acestora posibilitatea să prospere”, a punctat Maya în interviul pentru revista Vogue.

Întrebată despre rolul de ambasador al bunăvoinței în cadrul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, tânăra în vârstă de 22 de ani a declarat că se simte norocoasă că poate crește gradul de conștientizare cu privire la problemele refugiaților, având în vedere că 77% dintre copiii refugiați aflați la vârstă specifică frecventării cursurilor unei școli primare au acces la educație.

„Din cauza pandemiei de COVID-19, și mai puțini copii de refugiați merg acum la școală, ceea ce-i face să devină mai vulnerabili, în special pe fete, care nu mai au de ales decât calea unei căsnicii timpurii, sunt supuse adesea discriminării și exploatate în diverse moduri. În calitate de ambasador al bunăvoinței, împărtășesc povestea mea ca refugiat căruia i s-a oferit a doua șansă și a reușit să-și urmeze visul. Vreau să arăt că refugiații au hotărârea și puterea de a reuși cu ajutorul noii lor comunități” a transmis Maya Ghazal.

Ambiții de viitor

Maya Ghazal, tânăra care s-a luptat pentru propriul drept la educație în timpul războiului sirian și a reușit să-i atingă visurile, în ciuda multiplelor obstacole care vin la pachet cu statutul de refugiat, a devenit săptămâna aceasta cetățean britanic cu acte în regulă.

După ce anul trecut și-a îndeplinit obiectivul de a deveni prima femeie siriană refugiată care pilotează o aeronavă, Maya are acum ambiția de a deveni pilot de linie aeriană comercială.

„Mi-ar plăcea să am o licență comercială. Apoi, într-o zi mi-ar plăcea să pot ateriza în Siria, pilotând un avion. Acum sunt cetățean britanic. Aici s-au materializat visurile și ambițiile mele și voi fi recunoscătoare întotdeauna pentru asta, însă nu voi renunța niciodată la naționalitatea mea siriană, pentru că sunt mândră de cine sunt și care îmi sunt originile”, a mai transmis Maya Ghazal.

Sursa: Vogue, UNHCR, YouTube,  UNWater

Total afisari 698 , Total afisari astazi 1 

Doneaza o cafea pentru administratorii ziarului – Va multumim

Doneaza

Select Payment Method
Personal Info

Donation Total: €2,00

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on skype
Skype
Share on email
Email
Toate Categoriile
Arhiva lunara
Jurnal din Cipru

Alte articole