Planul UE pentru a proteja pădurile europene a stârnit o furtună de foc. Companiile din industria forestieră se opun

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on skype
Skype
Share on email
Email

O strategie a Uniunii Europene de stimulare a protecției pădurilor a transformat o dezbatere științifică într-o adevărată furtună de foc, care a întors una dintre cele mai vechi industrii ale blocului comunitar împotriva autorităților de reglementare. Astfel, s-a ajuns la o situație în care politicienii, companiile și oamenii de știință nu pot conveni asupra celei mai bune căi de a proteja pădurile din întreaga Uniune Europeană, potrivit Bloomberg.

Mai mult de două cincimi din Europa este acoperită de păduri. Aceste suprafețe joacă un rol esențial în captarea și stocarea gazelor cu efect de seră, care altfel ar accelera schimbările climatice atunci când se adună în atmosferă. Copacii reprezintă, de asemenea, fundamentul unei industrii estimată la o valoare de circa 640 miliarde de euro și în care milioane de oameni lucrează la recoltarea de cherestea pentru materiale de construcții și energie.

Într-o prezentare de 19 de pagini care a fost publicată luna aceasta de către mai multe grupuri de mediu, Comisia Europeană a transmis că pregătește o nouă serie de măsuri și norme de supraveghere de înaltă tehnologie pentru a proteja pădurile europene „aflate sub o presiune tot mai mare”, eficientizând în același timp actul de guvernare în toate cele 27 de state membre. Comisia Europeană dorește extinderea suprafeței pădurilor în interiorul UE prin plantarea a încă 3 miliarde de copaci, chiar dacă încurajează utilizarea în cantități mai mari a lemnului pentru a înlocui betonul generator de emisii de CO2 în sectorul construcțiilor.

În timp ce strategia elaborată la Bruxelles ar putea reprezenta un avantaj pentru mediul înconjurător, precum și pentru industria emergentă a datelor climatice care contabilizează emisiile de dioxid carbon din atmosferă, comercianții de lemn, care se tem de un nou set de restricții mai puternice, au făcut front comun pentru a combate propunerea Comisiei Europene.

„Comisia s-a angajat într-un joc politic cu mize extrem de mari”, a declarat Anna Holmberg, lobbyistă în Bruxelles pentru industria forestieră suedeză, a treia ca mărime din lume. Aceasta a mai declarat că noua strategia a UE privind pădurile nu are în vedere și interesele proprietarilor și investitorilor de păduri. Confederația proprietarilor de păduri europeni, un alt grup de lobby, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile de supraveghere ar putea genera informații înșelătoare.

Tensiunile dintre autoritățile europene și actorii din industria lemnului s-au intensificat după ce oamenii de știință de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) au publicat în iulie 2020 un raport care a constatat o creștere bruscă, cu aproape jumătate, a suprafeței pădurilor defrișate pe o perioadă de trei ani, care se încheie în 2018. Experții de la Bruxelles au avertizat că cererea tot mai mare de produse din lemn riscă să îngreuneze obiectivele climatice ale Uniunii Europene de a reduce cu 55% gradul de emisii de CO2 până în 2030 și de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050, pentru că defrișarea pădurilor afectează un important bazin de combatere a carbonului din atmosferă.

Pentru a complica și mai mult lucrurile, în aprilie, un alt grup de oameni de știință, care este afiliat Institutului Forestier European, o organizație internațională care lucrează în diverse domenii de cercetare și care supraveghează mecanismul UE de reducere a emisiilor cauzate de despăduriri, a declarat că estimările JRC sunt greșite.

„Schimbările mari de recoltă raportate de JRC rezultă din erori metodologice”, au scris cei 30 de oameni de știință din cadrul European Forest Institute în revista Nature, subliniind și că evaluările realizate de grupul de experți al Comisiei au fost atribuite în mod greșit defrișărilor în scop comercial, pentru că s-a luat în calcul și schimbările din păduri datorate fenomenelor naturale precum seceta și furtunile care doboară arborii.

Dezacordul în privința unei abordări comune în ceea ce privește fenomenul despăduririi în Europa îngreunează capacitatea companiilor și a factorilor de decizie politică în a gestiona daunele în creștere provocate de schimbările climatice.

Pentru pădurari, o succesiune de decenii de ierni mai calde și veri mai uscate a slăbit capacitatea de rezistență a pădurilor în fața fenomenelor metorologice extreme, expunând copacii la incendii și specii invazive. Spre exemplu, gândacii de molid au distrus milioane de hectare de pădure și au provocat daune de miliarde de euro, forțându-i pe exploatatorii de lemn să distrugă pădurile afectate și să replanteze noi specii de copaci.

Comisia Europeană a direcționat miliarde de euro în vederea construirii unei constelații de sateliți de observare a Pământului, gestionată de Copernicus, programul Uniunii Europene de observare a Pământului și de combatere a schimbărilor climatice. Volumul masiv de informații disponibile oferite de Programul Copernicus a condus la o nouă industrie care se află acum în plină dezvoltare, industria startup-urilor de date climatice. Aceasta încearcă să ofere sprijin științific guvernelor și companiilor.

De altfel, „inventarierea suprafețelor forestiere pot fi realizată numai prin interacțiune multiplă, care include date prin satelit, precum și informații măsurate în teren”, a declarat Rolf Schmitz, fondator și director executiv al companiei finlandeze Collective Crunch. Aceasta se ocupă cu transpunerea datelor satelitare în algoritmi de inteligență artificială concepuți pentru a maximiza capturarea de emisiile de CO2 din atmosferă.

Pentru a construi încredere și a deschide industria forestieră către noi piețe digitale, oamenii de știință care lucrează cu datele trebuie să „verifice faptele, precum și ratele de eroare”, a mai punctat Schmitz. Acesta a numit drept „senzațional” studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene și a pus sub semnul întrebării acuratețea acestuia.

Pe 2 iulie, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, Asociația Europeană a Companiilor de Teledetecție a cerut vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, să respecte planurile UE de a utiliza mai multe tehnologii de supraveghere prin satelit pentru gestionarea suprefeței pădurilor. Strategia „are potențialul de a îndeplini nu numai obiectivele politicii climatice, ci și de a crea inovații durabile și oportunități economice”, se arată în documentul de 3 de pagini prezentat de Bloomberg.

Pentru a convinge industria forestieră să adopte noi moduri de a face afaceri pe o planetă în care temperaturile cresc tot mai mult va fi necesară o mai bună informare, potrivit lui Tomaz Scavnicar, un om de știință care a crescut printre fermierii sloveni înainte de a atrage investiții de la Agenția Spațială Europeană pentru a crea instrumente de inspecție a suprafețelor de pădure la distanță.

„La sfârșitul zilei, ceea ce facem este să stabilim noi standarde”, a declarat acesta, precizând că „odată cu revoluția ecologică, fermierii și silvicultorii s-au confruntat în mod constant cu noi provocări și au fost rugați să se adapteze. Ei pot face acest lucru, dar vor să știe cine va plăti.”

Sursa: Bloomberg

Total afisari 9,414 , Total afisari astazi 3 

Doneaza o cafea pentru administratorii ziarului – Va multumim

Doneaza

Select Payment Method
Personal Info

Donation Total: €2,00

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on skype
Skype
Share on email
Email
Toate Categoriile
Arhiva lunara
Jurnal din Cipru

Alte articole