Alegând anularea turului doi al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională București a arătat importanța aducerii în dezbaterea publică a manipulării alegătorilor de pe TikTok în favoarea unui candidat de extremă dreapta
Alegerile prezidențiale din România, desfășurate duminică, 24 noiembrie, urmând a fi anulate vineri, 6 decembrie, de Curtea Constituțională de la București, au avut toate elementele unui scenariu de coșmar pentru democrațiile liberale. Ieșit de nicăieri, candidatul Călin Georgescu, un adept al teoriei conspirației pro-rus – care a promis că va desființa partidele politice – a ieșit pe primul loc în primul tur, după ce s-a făcut cunoscut datorită unei operațiuni de manipulare inteligent orchestrate pe TikTok, relatează Le Monde citat de Rador Radio România.
În ciuda opacității din jurul CV-ului său, a relațiilor sale și a originii fondurilor care i-au finanțat campania, Georgescu avea mari șanse să câștige în turul doi în fața unui fragil adversar pro-european, înainte ca alegerile să fie anulate în ultimul moment din cauza unui „proces electoral afectat de nereguli”. O decizie foarte rară în Uniunea Europeană, dar care trebuie văzută în raport cu nivelul de dubiu fără precedent care a înconjurat aceste alegeri.
Pentru prima dată în epoca rețelelor de socializare, actori statali – potrivit serviciilor de informații românești – au reușit de fapt să manipuleze algoritmii TikTok cu atâta eficiență, încât videoclipurile candidatului pe care îl susțin au reușit, în câteva săptămâni, să invadeze telefoanele celor 9 milioane de utilizatori români ai rețelei chineze, să îl facă al nouălea trend la nivel mondial și să transforme zeci de milioane de vizualizări virtuale în peste 2 milioane de voturi într-o țară de 19 milioane de locuitori.
Desigur, ascensiunea ideilor de extremă dreapta pro-ruse în opinia publică românească nu a așteptat TikTok. Ca și în alte părți ale lumii occidentale, cocktailul de inflație record, oboseala legată de războiul din Ucraina și sentimentul de excludere a alimentat timp de luni de zile o frustrare pe care o serie de grupuri politice naționaliste o exploatează. În ciuda acestui teren fertil, succesul domnului Georgescu nu a fost deloc firesc.
Privind spre Rusia
În săptămânile premergătoare alegerilor, conturi false și influenceri reali plătiți cu fonduri inițial opace au sporit în mod artificial popularitatea acestui candidat care abia a făcut o campanie reală. Abia în seara primului tur, când a obținut aproape 23% din voturi spre surprinderea tuturor, presa și serviciile de informații, /dar și votanții lui, n. red./ au căutat urgent să afle mai multe despre campania acestui candidat antisistem rămas până acum în afara tuturor radarelor.
Foarte repede au apărut îndoieli cu privire la această operațiune de influență, deși Georgescu asigură că nu a cheltuit niciun euro în campania sa. La patru zile după alegeri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cel mai înalt organism de securitate al țării, a declarat că un candidat „a beneficiat de expunere masivă” pe TikTok prin „încălcarea legislației electorale”. CSAT însă are grijă să nu meargă mai departe și permite campaniei pentru turul doi să continue, în ciuda unei atmosfere electrizate.
Totul avea să se schimbe pe 4 decembrie, cu patru zile înainte de turul doi, când președintele în funcție, Klaus Iohannis, a decis desecretizarea rapoartelor serviciilor de informații. Ei susțin că o astfel de operațiune ar fi putut veni doar de la un „actor statal”, cu toate privirile îndreptate firesc spre Rusia, chiar dacă serviciile românești nu au fost în măsură să stabilească acest lucru cu certitudine. Subminând brusc toate instituțiile democratice, aceste acuzații îi vor împinge pe judecătorii Curții Constituționale să anuleze alegerile cu mai puțin de patruzeci și opt de ore înainte de deschiderea secțiilor de votare pentru turul doi.
Această decizie radicală a fost în mod firesc atacată de extrema dreaptă. Georgescu a denunţat imediat o „lovitură de stat”, invocând în special faptul că judecătorii constituţionali români au fost numiţi de o putere politică discreditată de multiple scandaluri de corupţie. Cu toate acestea, Georgescu nu a îndrăznit să-și cheme alegătorii să protesteze și s-a mulțumit să promită căi de atac. Neobișnuiți să iasă în stradă, alegătorii săi par să se fi resemnat să fie nevoiți să aștepte noi alegeri, în timp ce îndoielile cu privire la profilul candidatului lor au ajuns să se răspândească chiar și în cadrul partidelor de extremă dreapta care îl susțin.
Autoritățile române, chiar dacă au bâjbâit în aceste două săptămâni în care țara aproape s-a prăbușit și chiar dacă nu au fost întotdeauna lipsite de motive politice ascunse, au jucat un rol crucial prin alegerea transparenței. Confruntați cu ingerințe care nu au precedent într-un proces electoral occidental, autoritățile au înțeles că este esențial să pună în dezbaterea publică elementele îngrijorătoare pe care au reușit să le culeagă. Încă imperfect și neterminat la momentul publicării lor, conținutul rapoartelor de informații era atât de grav, încât a reușit să contracareze tăvălugul mesajelor conspirative inspirate de Moscova.
TikTok, în schimb, a rămas în negare: chiar dacă rețeaua a colaborat cu autoritățile și are un număr destul de rezonabil de moderatori, a continuat să susțină că nu a detectat operațiuni majore de influență pe platforma sa. Mormanele de comentarii false, plăți către influenceri sau conturi care au fost latente de ani de zile și sunt reactivate brusc – toate acestea sunt semne că procedurile de securitate puse în aplicare de marile platforme par nepotrivite pentru a face față unor jucători agili, care sunt perfect familiarizați cu tehnicile care permit algoritmi manipulatori.
Sursa: Stiripesurse.ro
