Niciodată până acum în istorie o tehnologie nu a intrat în viața de zi cu zi a oamenilor într-un mod atât de radical, rapid și transformator. Inteligența artificială (AI) ne remodelează munca și structurile sociale.
Ne transformă relațiile și modul în care interacționăm unul cu celălalt. Am ajuns deja la un punct în care AI depășește capacitatea umană în implementarea unei game largi de sarcini de zi cu zi. Ce se va întâmpla dacă ajungem într-un punct în care această nouă tehnologie ne depășește în alte domenii?
AI are proprietăți revoluționare, dar aduce provocări serioase, spune Giorgos Chatzivasileiou într-un interviu pentru Phileleftheros. Chatzivasileiou este autorul cărții „Filosofia inteligenței artificiale” (Dioptra Publications). El crede că AI ne poate schimba radical viețile, la fel ca electricitatea în secolul al XX-lea, dar cu consecințe mai profunde.
În ceea ce privește dacă AI va depăși inteligența umană, el susține că acest lucru este posibil, punând riscuri nedeterminate pentru existența umană. „Modul în care un viitor AI avansat va înțelege realitatea va fi „invizibil” pentru percepția noastră, ceea ce creează provocări profunde”, notează el. El discută, de asemenea, despre modul în care noua tehnologie afectează identitatea umană și relațiile noastre, avertizând despre potențialul de alienare.
În cele din urmă, el subliniază necesitatea dezvoltării unei „Etici a tehnologiei”, propunând introducerea filozofiei tehnologiei în educație pentru a consolida gândirea critică în jurul provocărilor aduse de AI și biotehnologie.
În opinia dumneavoastră, este Inteligența Artificială tehnologia transformatoare care ne va schimba complet viața?
Cred că inteligența artificială este cea mai mare revoluție a secolului 21. Probabil că va influența viitorul umanității mai mult decât orice altceva. Așa cum electricitatea a venit în secolul 20 și a schimbat lumea, AI vine în secolul 21 și va schimba totul din nou. Numai că de data aceasta se va întâmpla mult mai fundamental, mai expansiv și mai rapid. AI adăpostește oportunități istorice, dar și amenințări. Trebuie să înțelegem asta nu doar tehnologic, ci și filozofic și politic. De aceea am fost foarte interesat să-l cercetez pentru doctoratul în filozofie și să scriu cartea mea „Filosofia inteligenței artificiale – O călătorie către viitor” (Dioptra Publications). Cartea a devenit un bestseller, a primit premiul „Cea mai bună carte non-ficțiune din 2023”, este în prezent predată la 5 universități din Grecia și a fost selectată de Ministerul Educației din Cipru ca materie de examen pentru examenele de admitere la universitate.
De ce AI stârnește atât de multe discuții și reacții? Este pentru că există riscuri reale sau pentru că, ca ceva nou, ne excită imaginația?
Cred că sunt ambele. Sfera publică simte că AI adăpostește ceva semnificativ, fără a putea identifica ce anume. La urma urmei, AI este încă la început. Nu am văzut încă nimic din capacitățile pe care le va dobândi. Punctul crucial este că introduce prima tehnologie care poate genera propriile idei și, prin urmare, își poate lua propriile inițiative. O imprimantă, de exemplu, nu și-ar putea scrie propria carte, sau o bombă nu ar putea alege ce țintă militară să lovească. Dar acum ne aflăm într-o eră în care AI poate face exact aceste lucruri – să-și scrie propriile cărți și să-și lovească propriile ținte militare. De aceea, este esențial modul în care programăm AI din punct de vedere etic – ceea ce înseamnă filosofic, astfel încât să nu facă rău oamenilor, fie intenționat, fie neintenționat. Acest lucru este mult mai complex decât ar putea suna.
Ce pericole și provocări vedeți care decurg din utilizarea AI?
Există amenințări puternice și variate care gravitează în jurul AI. În interpretarea mea, acestea se referă la existența democrației însăși și a umanității ca atare. O amenințare principală este aceea că fiecare stat își creează propriul „sistem de producție a limbajului AI”, așa-numitele Modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT. Ceea ce face AI limbajului este să prezică următorul cuvânt dintr-un grup de cuvinte. Acest lucru ar putea părea inocent. Spuneți „nou fericit”, iar aparatul răspunde „an”. Acest lucru nu pare terifiant. Dar te-ai putea întreba și „cum pot construi o armă biologică acasă?” iar AI ar putea oferi instrucțiuni detaliate și pentru a face asta. Și asta pare mai puțin inocent… Să ne imaginăm un război în care fiecare stat posedă un agent AI avansat programat cu instrucțiunea „găsește modalități de a ucide cât mai mulți americani sau chinezi”. Va fi un punct fără întoarcere în momentul în care primul lider va apăsa butonul greșit. Efectul de domino al abisului care urmează va coregrafia pașii într-un haos de neînțeles.
Va depăși AI inteligența umană? Dacă da, ce înseamnă mai exact acest lucru, care vor fi consecințele?
Mulți experți în domeniu, atât tehnologi, cât și filozofi, cred că ne mișcăm rapid în această direcție – deși nu toți specialiștii sunt de acord. În abordarea mea, extind și încadrez această problemă prin conceptul de „invizibil”. Adică, modul în care un viitor AI avansat va înțelege realitatea va fi „invizibil” pentru percepția noastră, ceea ce creează provocări profunde. Pentru a înțelege acest lucru, luați în considerare următoarele: O ființă cu inteligență mai mică decât noi, precum furnicile sau câinii, nu poate „vedea” viața umană. Pentru o pisică, de exemplu, ce este o carte, un televizor sau conținutul conversațiilor noastre este „invizibil”. Lumea noastră este „invizibilă” pentru pisică – motiv pentru care nu o poate controla. În mod similar, oamenii nu vor putea niciodată să vadă și, prin urmare, să controleze lumea unei rețele AI cu o inteligență mai puternică decât a noastră. Lumea sa va fi în mare parte invizibilă pentru noi.
AI ar putea deveni astfel dăunătoare neintenționat – chiar și cu cele mai binevoitoare intenții. De exemplu, oamenii construiesc un spital pe un teren cu bune intenții, dar acest lucru duce la distrugerea a nenumărate furnici. Nu din răutate, ci pentru că avem obiective diferite față de furnici, dictate de inteligența diferită pe care o au cele două specii ale noastre. Acest aspect „invizibil” al inteligenței artificiale, așa cum îl numesc eu, este o problemă gravă, ontologică, care necesită o analiză din filozofia politică a secolului XXI.
Cum ne afectează AI identitatea ca ființe umane?
Cea mai mare revoluție pe care o incubează AI se referă, probabil, la medicină și, prin urmare, fizicul nostru – însăși fundamentul existenței noastre ca ființe umane. Luați în considerare că, datorită tehnologiei digitale, toate cunoștințele medicale pe care le-am acumulat de-a lungul a mii de ani se îmbunătățesc acum la fiecare 72 de zile! Numărul este incredibil, dar adevărat. Aceasta înseamnă că, având AI în prim-plan, biotehnologia pe care o avem astăzi va părea primitivă în 20-30 de ani. Vom vedea salturi în progresul medical care vor duce la prelungirea considerabilă a speranței de viață și a calității vieții oamenilor. Bolile care sunt de nedepășit astăzi vor deveni un lucru al trecutului în câteva decenii, deoarece vom putea chiar să creăm ADN uman.
Cu toate acestea, această combinație de AI și tehnologie genetică aduce și cele mai mari amenințări. Acumularea de modificări genetice la corpul Homo Sapiens, o capacitate tehnologică care există de relativ câțiva ani, înseamnă că în timp – fie în 50, 100 sau 200 de ani (contează puțin) – dobândim capacitatea de a forma noi diferite specii de oameni care s-ar putea raporta la Homo Sapiens la fel de mult cum ne raportăm noi la Homo Erectus. Lumea lor ar fi, de asemenea, invizibilă pentru noi – la fel de „invizibilă” precum ar fi un ziar sau internetul pentru un Homo Erectus.
Acest lucru sugerează o inegalitate socială fără precedent care s-ar putea dezvolta și un ecosistem politic cu totul nou în care lupta pentru putere nu va mai fi între diferite clase sociale de oameni, ci între diferite specii de oameni. Toate certitudinile noastre din acest nou orizont sunt zdruncinate; politica, știința, arta și filosofia așa cum le-am cunoscut de mii de ani sunt rescrise pe hârtie nouă. Fuziunea dintre inteligența artificială și biotehnologia gestează o lume care nu va fi doar nouă, ci va fi diferită.
Masinarii / roboti ca parteneri de companie
Sistemele AI pot înlocui oamenii? Nu mă refer la diferitele sarcini pe care le îndeplinesc deja, ci la relațiile umane.
Ei nu pot înlocui complet oamenii, deoarece agenții AI nu au emoții. Ei nu suferă – prin urmare nu empatizează cu noi. Aceasta este dimensiunea esențială a ființelor vii pe care mașinile nu o vor dobândi niciodată. Și din asta, din emoții, se trage valoarea noastră. Nu atribuim o valoare mai mare unui obiect decât unui om, deoarece oamenii pot simți bucurie sau durere în timp ce obiectele nu pot.
Dar punctul crucial este că vom putea într-adevăr să dezvoltăm relații sociale cu agenții AI în viitor. LLM-urile precum ChatGPT vor schimba treptat multe domenii ale vieții noastre – dar cel mai fără precedent dintre toate va fi modul în care ne schimbă natura sociabilității. Prietenii AI vor fi dezvoltați pe care oamenii îi pot purta pe telefoanele mobile dacă doresc, angajându-se în dialoguri cu ei despre fiecare subiect posibil imaginabil. AI nu este doar un instrument, ci un purtător al subiectivității.
În următoarele decenii, generațiile viitoare se vor naște în această țesătură socială „evidentă”. Într-un nou tip de realitate în care problema crucială nu va fi doar relațiile dintre oameni, așa cum au fost întotdeauna. Problema crucială va fi acum și relațiile dintre oameni pe de o parte și AI pe de altă parte. Aceasta este noua rețea care se incubează. Și ce conținut va dobândi aceasta și cu ce intensitate va exista, se referă la temeiul cultural și etic – adică filozofic – pe care tehnologia înaltă se va întâlni din loc în loc.
De ce în opinia dumneavoastră se întâmplă asta? Ce îi face pe oameni să caute companie și comunicare cu algoritmi în loc de alți oameni?
În primul rând, pentru că oamenii vor putea să discute cu ei despre orice ei consideră interesant în mod individual – de la muzică și chestiuni profesionale până la știri de la Hollywood sau politică. În al doilea rând, pentru că prietenii AI vor fi disponibili oricând îi dorim, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, spre deosebire de oamenii care sunt adesea indisponibili unul pentru celălalt. În al treilea rând, pentru că, compania AI nu va veni cu conflictele personale pe care le aduc adesea relațiile umane, așa că ar putea fi mai plăcut. În al patrulea rând, pentru că singurătatea este una dintre cele mai răspândite probleme în lumea modernă, după cum arată nenumărate studii.
Singurătatea este motivul pentru care ne-am atras de televiziune în ultimele generații și de rețelele de socializare în ultimele decenii. Ce se va întâmpla când vom avea prieteni AI, adaptați preferințelor noastre și, prin urmare, mult mai dependență? Pe de o parte, aceasta va fi mântuirea persoanelor cu singurătate intensă și au nevoie de ajutor în problemele practice de zi cu zi, cum ar fi mulți oameni în vârstă. Pe de altă parte, am putea vedea cea mai mare înstrăinare dintre oameni care a existat vreodată. Cea mai mare „carantină” existențială întruchipată vreodată. AI și în acest caz este o stradă cu două sensuri, dar și de mare viteză. Poate beneficia foarte mult, dar poate și dăuna foarte mult.
Filosofia tehnologiei
Cum putem cultiva cultura și educația digitală pentru a aborda schimbările pe care le aduce inteligența artificială?
Problema ridicată reprezintă, în viziunea mea filozofică, una dintre cele mai importante chestiuni ale erei noastre futuriste. Ceea ce propun este că politica educațională a secolului XXI trebuie să creeze un curriculum educațional în „Etica tehnologiei” – adică Filosofia tehnologiei – care să ascuți conștientizarea și gândirea critică în jurul protagonistului incontestabil al timpului nostru: Tehnologia. Trebuie să creăm un manual educațional care să inspire o înțelegere a valului de provocări care se apropie rapid din adâncul tehnologiei. Cele mai importante probleme ale timpului nostru provin de acolo: știrile false pe internet, criza ecologică, armele nucleare, riscurile și beneficiile inteligenței artificiale și ale biotehnologiei. Cartea însăși încearcă să susțină acest scop, motiv pentru care este scrisă într-un limbaj accesibil și viu pentru publicul larg cititor, fără a face compromisuri științifice, oferind material filozofic primar pentru contemplare și de către experți.
Cei care văd noua tehnologie ca fiind cea mai fundamentală sursă din care izvorăște întregul viitor al umanității pot vedea și nevoia ca Filosofia Tehnologiei să devină un subiect metodic de predare în școlile și universitățile secolului XXI. Managementul – cu alte cuvinte, Etica, Filosofia – Tehnologiei este cel mai important software pe care oamenii din secolul XXI sunt chemați să îl dezvolte.
Sursa: Philenews
