În 2025, a 55-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) are loc între 20 și 24 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema ”Colaborare pentru Era Inteligentă”, iar evenimentele sunt accesibile publicului larg cu sesiuni transmise în direct pe site-ul oficial.
Evenimentul din acest an reunește aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări și 350 de lideri guvernamentali, inclusiv 60 de șefi de stat și de guvern din toate regiunile cheie, cu scopul de a aborda provocările globale și regionale, cum ar fi răspunsul la șocurile geopolitice, stimularea creșterii pentru a îmbunătăți standardele de viață și gestionarea unei tranziții energetice juste și incluzive, potrivit Agerpres.
Dacă anul trecut prăpastia dintre speranțe și temeri a fost evidentă, contextul pentru Davos 2025 nu este nici pe departe mai puțin disputat. Incertitudinea geo-economică, tensiunile comerciale, polarizarea culturală și anxietatea climatică se fac simțite, dar există și promisiunea unor inovații rapide – IA, calculul cuantic și biotehnologia – pentru a spori productivitatea și standardele de viață.
Ce s-a discutat la Davos în 2024
Unul dintre sloganurile de la Davos 2024 a fost ‘Proiecțiile nu reprezintă destinul’. Liderii au avertizat împotriva fragmentării, s-a discutat despre o nouă eră a ‘non-normalității’ economice, dar și despre o tendință de ‘reziliență remarcabilă’. S-au făcut simțite și semnalele de alarmă în privința IA, dar și entuziasmul crescând pentru potențialul pe care îl are.
Așadar, pe măsură ce ieșim din perturbările ‘anului record’ al democrației și ne uităm spre 2025, schimbările din sfera politică sugerează sfârșitul unei ere. Starea de spirit de urgență pentru lideri de a se reorganiza arată că este din ce în ce mai critică colaborarea, dar totodată din ce în ce mai provocatoare, notează World Economic Forum.
Conflictul armat reprezintă cel mai mare risc în 2025
Conflictul armat reprezintă cel mai mare risc în 2025, arată un sondaj al WEF, publicat pe 15 ianuarie 2025, care vine să ilustreze o fragmentare globală tot mai profundă (64% dintre respondenți au afirmat că se așteaptă ca ordinea globală multipolară și fragmentată să persiste).
Aproape unul din patru din cei peste 900 de experți chestionați din mediul academic, de afaceri și de strategie politică au considerat conflictul – incluzând războaiele și terorismul – drept cel mai grav risc pentru creșterea economică în anul care a început. Fenomenele meteo extreme, principala preocupare în 2024, a ajuns pe locul al doilea în lista pericolelor.
Sondajul amintit a clasat, totodată, amenințarea dezinformării drept cel mai sever risc global pentru următorii doi ani, adică aceeași poziție în clasament ca în 2024.
Pe un orizont de zece ani, amenințările de mediu au dominat preocupările de risc ale experților, potrivit sondajului citat, care a indicat vremea extremă ca fiind principalul risc global pe termen lung, urmată de pierderea biodiversității, schimbarea critică a ecosistemelor și criza resurselor naturale.
Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, temperatura medie a planetei fiind în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, în condițiile în care guvernele și-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină o creștere a temperaturii medii de peste 1,5 grade Celsius, pentru a evita astfel alte dezastre climatice severe și costisitoare.
Donald Trump se va adresa virtual reuniunii de la Davos pe 23 ianuarie. Ce lideri mondiali mai țin discursuri
Lucrările anuale ale WEF încep pe 20 ianuarie 2025, iar Donald Trump, care va depune în aceeași zi jurământul ca al 47-lea președinte al Statelor Unite, se va adresa virtual reuniunii pe 23 ianuarie.
În ziua de marți, 21 ianuarie, sunt programate discursuri susținute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepremierul chinez Ding Xuexiang, cancelarul german Olaf Scholz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele sud-african Cyril Ramaphosa și o discuție cu președintele israelian Isaac Herzog.
Miercuri, agenda evenimentelor include discuții cu vicepreședintele iranian pentru afaceri strategice Javad Zarif și, separat, cu premierul palestinian Mohammed Mustafa și un discurs al premierului spaniol Pedro Sanchez.
Pe agenda discuțiilor un loc central ocupă Siria, ‘situația umanitară teribilă din Gaza’ și potențiala escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit președintelui și CEO-ului WEF, Borge Brende.
În ce privește un posibil armistițiu între Israel și Hamas, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pe 17 ianuarie că a fost încheiat un acord pentru returnarea ostaticilor ținuți în Fâșia Gaza. Cabinetul său de securitate și guvernul au fost convocate pentru a aproba acordul de armistițiu.
Pe 24 ianuarie este planificată o ‘mini-ministerială’ a Organizației Mondiale a Comerțului în marja Reuniunii de la Davos, care va fi urmată de o conferință de presă, potrivit Reuters.
Ce lideri mondiali sunt invitați de obicei la Forumul Economic Mondial de la Davos
Reuniunile Forumului Economic Mondial au loc anual la Davos, cel mai înalt oraș din Europa. Întâlnirea reunește lideri de stat, din afaceri și societatea civilă, pentru a stabili agenda anului cu privire la modul în care aceștia pot face lumea un loc mai bun pentru toți.
Relevanța sa ca o adunare globală este susținută și dincolo de programul oficial. Importanța dialogului – care adesea are loc în conversații private – dezvăluie o misiune din ce în ce mai importantă de a convoca lideri atunci când ‘amenințările la adresa stabilității mondiale se înmulțesc’.
Stabilită acum mai bine de 50 de ani, Reuniunea anuală încearcă să întruchipeze ‘spiritul de la Davos’, care este o atitudine de deschidere și cooperare ce stă la baza misiunii Forumului.
‘Manifestul de la Davos’, creat în 1973 și reînnoit în 2020, conturează principiile capitalismului părților interesate – sau un sistem de obiective comune pentru afaceri.
Premiile Crystal Award de la Davos
Începând cu 1995, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos sunt recunoscute și contribuțiile durabile în societate ale artiștilor excepționali.
Printre laureații Crystal Award s-au numărat de-a lungul timpului: scriitoarea Nadine Gordimer (1995), soprana Barbara Hendricks (1995), regizorul Nikita Mikhalkov (1996), producătorul de film Lord Puttnam (1997), dirijorul Ivan Firscher (1998), cântăreața și compozitoarea NOA (1998), scriitorul Paolo Coelho (1999), scriitorul și istoricul Amin Maalouf (2000), scriitorul și istoricul Umberto Eco (2000), scriitorul Mario Vargas Llosa (2001), actorul și regizorul Sidney Poitier (2002), solistul BONO (2002), actrița și co-președinta organizației FilmAid Intl, Julia Ormond (2003), directorul general și artistic al Teatrului Mariinski, Valery Gergiev (2004), actorul și președintele Fundației Gere, Richard Gere (2005), muzicianul Lionel Richie (2005), actorul și regizorul Michael Douglas (2006), violonistul Maxim Vengerov (2007), actrița și scriitoarea Emma Thompson (2008), scriitoarea Margaret Atwood (2010), pianistul Lang Lang (2010), cântărețul de operă Jose Carreras (2011), actrița Charlize Theron (2013), actorul și cofondatorul Water.org, Matt Damon, tenorul și compozitorul Andrea Bocelli (2015), actorul și fondatorul Fundației de Film ce îi poartă numele, Leonardo DiCaprio, (2016), actrița Yao Chen (2016), cântăreața Shakira (2017), artistul și activistul Forest Whitaker (2017), actrița Cate Blanchett (2018), solistul Sir Elton John (2018), realizatorul de documentare și naturalistul Sir David Attenborough (2019), actrița Deepika Padukone (2020), soții Idris Elba și Sabrina Dhowre Elba, actori și activiști (2023), arhitectul și laureatul Premiului Pritzker 2022, Diebedo Francis Kere, ambasadoarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), militanta pentru conservarea vieții sălbatice și actrița premiată cu Oscar, Michelle Yeoh, chitaristul, compozitorul și activistul Nile Rodgers (2024).
Cei trei laureați ai celei de-a 31-a ediții anuale a Crystal Award sunt: David Beckham, ambasador al Bunăvoinței pentru UNICEF și militant global pentru drepturile copiilor, Diane von Furstenberg, creatoare de modă și susținătoare a drepturilor femeilor și Riken Yamamoto, arhitect, activist și laureat al Premiului Pritzker 2024.
„Oligarhia” ultrabogaților, denunțată înaintea forumului anual de la Davos
După Joe Biden, o organizație internațională de prim-plan a denunțat luni ascensiunea unei ‘oligarhii’ a miliardarilor, periculoasă pentru democrație și care profită de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, chiar înainte de deschiderea Forumului Economic Mondial de Davos, considerat clubul celor mai bogați și puternici oameni din lume, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial se va deschide luni seara în stațiunea Davos din Alpii elvețieni, în timp ce la Washington se va desfășura ceremonia de învestire a celui de-al 47-lea președinte al SUA, unde de asemenea sunt așteptați unii dintre cei mai bogați oameni din lume.
„O nouă oligarhie aristocratică, moștenitoarea a mii de miliarde, exercită o putere tentaculară asupra sistemelor noastre politice și economice”, a denunțat luni Oxfam în raportul său asupra inegalităților, care constată an de an creșterea averii superbogaților planetei.
„Bijuteria coroanei în această oligarhie este un președinte miliardar, susținut și cumpărat de cel mai bogat om din lume”
„Bijuteria coroanei în această oligarhie este un președinte miliardar, susținut și cumpărat de cel mai bogat om din lume”, Elon Musk, și lider al celei mai mari economii mondiale’, a denunțat Amitabh Behar, directorul executiv al Oxfam.
Patronul constructorului de automobile Tesla și al companiei spațiale SpaceX, care este de asemenea proprietar al rețelei de socializare X, a finanțat în mare măsură campania lui Donald Trump și a obținut o misiune extraguvernamentală de a reduce cheltuielile publice în SUA.
Președintele american la final de mandat Joe Biden a criticat el însuși amestecul de interese financiare și politice, atrăgând atenția asupra apariției unui ‘complex tehnologico-industrial’, exprimându-și temerea că America ar putea să cadă în mâinile unei ‘oligarhii’.
Potrivit Oxfam, averile miliardarilor au crescut anul trecut cu 2.000 de miliarde la nivel mondial, adică de trei ori mai mult decât în 2023, ajungând la 15.000 de miliarde. Iar ‘politicile susținute de președintele Trump sunt susceptibile să ducă la o creștere și mai mare a inegalității’, avertizează organizația citată.
„Taxe pentru bogați!” a fost unul din sloganurile manifestanților care au blocat duminică drumul de acces spre Davos pentru a protesta împotriva reuniunii Forumului Economic Mondial. Mai multe sute de demonstranți au fost îndepărtați de poliție, potrivit agenției Keystone-ATS.
„Acum putem influența politicieni din întreaga lume cu preferințele noastre politice”
„Forumul Economic Mondial simbolizează puterea pe care o dețin oamenii bogați ca mine”, a explicat pentru AFP austriaca Marlene Engelhom, care anul trecut și-a împărțit moștenirea de 25 milioane de euro către diverse organizații.
„Din simplul motiv că ne-am născut milionari sau pentru că am fost norocoși o dată (…), acum putem influența politicieni din întreaga lume cu preferințele noastre politice”, a spus ea.
Potrivit calculelor Oxfam, în timp ce cinci oameni se pot aștepta să facă o avere de 1.000 de miliarde de dolari în zece ani, „numărul persoanelor prinse în capcana sărăciei aproape că nu s-a schimbat din 1990”.
O mie de miliarde, la atât se ridică averea cumulată a celor mai bogați patru bărbați din lume, toți americani și toți din industria tehnologiei: Elon Musk, Jeff Bezos (Amazon, Blue Origin), Mark Zuckerberg (Meta) și Larry Ellison (Oracle).
Primii trei miliardari ai SUA dețin „mai multă bogăție decât cea mai săracă jumătate a societății americane”
Primii trei, așteptați luni să participe la ceremonia de învestire a lui Donald Trump, „dețin astăzi mai multă bogăție decât cea mai săracă jumătate a societății americane”, a criticat Bernie Sanders, o personalitate de stânga în Statele Unite.
În SUA, „suntem în situația de a putea cumpăra o țară”, a denunțat șefa filialei Oxfam din Franța, Cecile Duflot, în cadrul unei conferințe de presă.
Elon Musk a fost, de asemenea, invitat la dezbateri politice în Marea Britanie și Germania în ultimele săptămâni.
Donald Trump a numit alți miliardari în noua sa administrație și oameni de afaceri bogați în funcții de ambasadori sau directori ai agențiilor federale. Punctul lor comun este că au contribuit financiar la campania lui.
„Nu vreau să trăiesc într-o țară cu o mână de oameni bogați și un număr uriași de săraci”, a declarat telefonic agenției de presă citate Morris Pearl, un pensionar din New York, care a făcut carieră în finanțe și face parte din grupul „milionarilor patrioți”, care cer impozite mai mari pentru bogați.
„Mă tem că ne vom confrunta cu tulburări sociale dacă nu schimbăm lucrurile”, a mai spus el în aceeași declarație pentru AFP.
Sursa: Antena 3 CNN
