Promiţându-le americanilor o nouă eră de aur şi rezolvarea tuturor „relelor” cât mai rapid, noul şi vechiul preşedinte al SUA, Donald Trump, şi-a început mandatul cu o nouă demonstraţie de forţă executivă, semnând sute de decrete din primele ore. De la ordine de politică internă, precum graţierea celor care au atacat Capitoliul acum patru ani, la scoaterea din nou a Statelor Unite din Acordul Climatic de la Paris, Donald Trump a avut o primă seară aşteptat de activă ca preşedinte al SUA.
Donald Trump a depus, luni, jurământul prezidenţial, devenind al 47-lea preşedinte al Statelor Unite, cu promisiunea de a face „reforme” substanţiale. El a semnat o serie de decrete prezidenţiale, în faţa susţinătorilor de la Capital One Arena şi apoi la Casa Albă, inclusiv retragerea din Tratatul de la Paris privind schimbările climatice şi solicitarea ca lucrătorii federali să se întoarcă la muncă în persoană, cu normă întreagă, fără posibilitatea de a mai munci de acasă.
După o zi de ceremonii, Trump a semnat o serie de decrete pentru a limita imigraţia şi a reduce reglementările de mediu şi iniţiativele privind diversitatea rasială şi de gen. El nu a luat măsuri imediate pentru a creşte tarifele, o promisiune cheie a campaniei, dar a declarat că ar putea impune taxe de 25% Canadei şi Mexicului începând cu 1 februarie.
Una dintre politicile impuse de Trump care cu siguranţă vor suscite numeroase dezbateri şi controverse este eliminarea cetăţeniei teritorială – adică obţinerea automată a cetăţeniei de către cei născuţi pe teritoriul SUA. Acest decret va duce la o luptă în instanţă, cel mai probabil. În sistemul american, decretele prezidenţiale au putere de lege şi intră în vigoare imediat, însă ele pot fi atacate în justiţie sau pot fi abrogate de următorul preşedinte.
Un alt ordin executiv a desemnat cartelurile de droguri mexicane drept organizaţii teroriste. „Scăpăm de tot cancerul cauzat de administraţia Biden”, a declarat Trump în timp ce semna un teanc de decrete în Biroul Oval.
Alte ordine au revocat politicile administraţiei Biden care reglementează inteligenţa artificială şi vehiculele electrice. De asemenea, el a impus îngheţarea angajărilor la nivel federal şi a ordonat lucrătorilor guvernamentali să se întoarcă la birou, în loc să lucreze de acasă.
El a semnat, de asemenea, documente pentru crearea unui „Departament al Eficienţei Guvernamentale”, un consiliu consultativ extern condus de miliardarul Elon Musk, care îşi propune să reducă o mare parte din cheltuielile guvernamentale. În cadrul Departamentului de Stat, zeci de diplomaţi de rang înalt nepartizani au fost invitaţi să demisioneze ca parte a unui plan mai amplu de înlocuire a funcţionarilor publici nepartizani cu loialişti republicani.
De asemenea, Trump a declarat că va emite ordine de desfiinţare a programelor federale privind diversitatea şi va solicita guvernului să recunoască doar genurile atribuite la naştere.
Iată la ce se referă primele ordone executive semnate luni:
- Acordarea graţierii şi comutarea pedepselor pentru persoanele care au legătură cu revoltele din 6 ianuarie;
- Declararea imigraţiei ilegale la graniţa dintre SUA şi Mexic drept o urgenţă naţională;
- Desemnarea cartelurilor criminale drept organizaţii teroriste;
- Anularea acordării automate a cetăţeniei pentru copiii născuţi în SUA ai imigranţilor ilegali;
- Suspendarea programului american de reinstalare a refugiaţilor timp de patru luni;
- Crearea Departamentului pentru eficienţă guvernamentală sau DOGE (care va fi condus de Elon Musk):
- Suspendarea temporară a legii federale care interzice TikTok;
- Tragerea la răspundere a foştilor oficiali guvernamentali „pentru interferenţa în alegeri”;
- Scoaterea SUA din Organizaţia Mondială a Sănătăţii;
- Declararea unei urgenţe energetice naţionale pentru a permite extragerea de resurse suplimentare, inclusiv forarea în Alaska;
- „Protejarea femeilor împotriva ideologiei radicale de gen”.
Clemenţă pentru insurecţionişti
După cum a promis şi în campanie, în ciuda opoziţiei cvasi-totale a americanilor, aşa cum o arată sondajele, Donald Trump i-a graţiat pe susţinătorii săi care au atacat Capitoliul în urma cu patru ani, la ordinul său şi în încercarea de a opri validarea victoriei de atunci a lui Joe Biden.
Au fost graţiaţi inclusiv insurecţioniştii violenţi – cei care au spart geamuri şi vandalizat birouri, dar şi cei care au atacat poliţişti.
Decizia sa de a-i graţia pe susţinătorii care au atacat Capitoliul Statelor Unite pe 6 ianuarie 2021 va înfuria cu siguranţă poliţia, legislatorii şi alte persoane ale căror vieţi au fost puse în pericol în timpul unui episod fără precedent în istoria modernă a SUA.
Printre cei vizaţi de ordin s-au numărat liderii grupurilor militante de extremă dreapta Oath Keepers şi Proud Boys, care executau pedepse lungi cu închisoarea.
Imigraţie
La scurt timp după depunerea jurământului, autorităţile de frontieră americane au închis un program care permitea a sute de mii de migranţi să intre legal în SUA prin programarea unei întâlniri prin intermediul unui smartphone. Programările existente au fost anulate.
La Casa Albă, Trump a semnat un ordin prin care a declarat o urgenţă naţională la graniţa dintre SUA şi Mexic, ceea ce ar debloca finanţarea şi i-ar permite să trimită trupe acolo.
Trump a declarat că favorizează imigraţia legală în timp ce semna ordinele de declarare a unei urgenţe naţionale la graniţa dintre SUA şi Mexic, suspendând reinstalarea refugiaţilor şi punând capăt cetăţeniei automate pentru orice persoană născută în SUA.
Trump a recunoscut că se va confrunta cu o contestare juridică iminentă în ceea ce priveşte anularea cetăţeniei prin naştere, care a fost consacrată în Constituţia SUA din 1868. El a spus că cetăţenia automată este „pur şi simplu ridicolă” şi că el crede că are un argument juridic solid” pentru a schimba lucrurile. În schimb, Trump a declarat că forţa de muncă imigrantă este necesară pentru investiţiile pe care le anticipează că vor însoţi impunerea de tarife mai mari. „Sunt de acord cu imigraţia legală. Îmi place. Avem nevoie de oameni”, a spus el.
Tiktok, interzis dar nu chiar
Trump a semnat un decret prin care TikTok continuă să funcţioneze timp de 75 de zile, ceea ce reprezintă o uşurare pentru utilizatorii platformei de social media, chiar dacă persistă întrebările legate de securitatea naţională. Compania mamă a TikTok, cu sediul în China, trebuia să găsească un cumpărător în SUA sau să fie interzisă la sfârşitul săptămânii trecute. Ordinul lui Trump le dă mai mult timp pentru a găsi un cumpărător.
„Cred că am o slăbiciune pentru TikTok”, a recunoscut Trump.
Biden a refuzat să aplice măsura bipartizană pe care a semnat-o ca lege, în timp ce Trump s-a angajat să menţină TikTok deschis pentru că reţeaua socială l-a ajutat la obţinerea victoriei sale în alegerile din 2024. Autoritatea juridică a lui Trump de a păstra TikTok este neclară în conformitate cu termenii legii confirmate recent de Curtea Supremă a Statelor Unite.
Trump ignoră criza climatică şi revine în forţă la combustibili fosili
Un alt decret al lui Trump permite Departamentului pentru Energie să reînceapă cât mai rapid examinarea cererilor de aprobare a proiectelor de export de gaze naturale lichefiate. Într-un ordin executiv separat, Trump a declarat o urgenţă energetică naţională.
El a prezentat, luni, un plan radical de maximizare a producţiei americane de petrol şi gaze, inclusiv prin declararea unei urgenţe energetice naţionale, eliminarea reglementărilor şi retragerea SUA din pactul internaţional de combatere a schimbărilor climatice.
Aceste măsuri semnalează o răsturnare dramatică în politica energetică a guvernului american, după ce fostul preşedinte, Joe Biden, a încercat timp de patru ani să încurajeze o tranziţie de la combustibilii fosili în cea mai mare economie a lumii.
Rămâne, însă, de văzut dacă măsurile vor avea vreun impact asupra producţiei, care se află deja la niveluri record, pe măsură ce companiile care forează urmăresc preţurile ridicate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei din 2022.
„America va fi din nou o ţară producătoare, iar noi avem ceva ce nicio altă ţară producătoare nu va avea vreodată: cea mai mare cantitate de petrol şi gaze naturale dintre toate ţările de pe Pământ”, a declarat Trump în timpul discursului său de învestire.
Ulterior, Trump a semnat ordinele executive prin care declară o urgenţă energetică naţională şi retrage Statele Unite din Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice. De asemenea, a semnat ordine care vizează promovarea exploatării petrolului şi gazelor naturale în Alaska şi inversarea eforturilor lui Biden de a proteja vastele ţinuturi arctice şi apele de coastă ale SUA împotriva forajului.
Trump a declarat că se aşteaptă ca ordinele să contribuie la reducerea preţurilor de consum şi la îmbunătăţirea securităţii naţionale a Statelor Unite. „Vom reduce preţurile, ne vom umple din nou rezervele strategice, până la vârf, şi vom exporta energia americană în întreaga lume”, a spus el.
Grupurile de mediu au declarat că intenţionează să conteste decretele în instanţă.
Trump a declarat, de asemenea, că anulează ceea ce el a numit obligativitatea impusă de Biden privind vehiculele electrice şi a promis să pună capăt dezvoltării de noi centrale eoliene.
Ordinul executiv din 2021 semnat de Joe Biden urmărea să se asigure că jumătate dintre toate vehiculele noi vândute în Statele Unite până în 2030 sunt electrice. Obiectivul de 50% al lui Biden, care nu era obligatoriu din punct de vedere juridic, a câştigat sprijinul producătorilor auto americani şi străini.
Trump a decretat oprirea distribuirii fondurilor guvernamentale necheltuite pentru staţiile de încărcare a vehiculelor dintr-un fond de 5 miliarde de dolari, a cerut să se pună capăt unei derogări pentru ca statele să adopte norme privind vehiculele cu emisii zero până în 2035 şi a declarat că administraţia sa va lua în considerare eliminarea creditelor fiscale pentru vehiculele electrice.
SUA se retrag din OMS
Statele Unite vor ieşi din Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Trump a afirmat că agenţia globală de sănătate a gestionat greşit pandemia de Covid şi alte crize sanitare internaţionale.
Trump a declarat că OMS nu a reuşit să acţioneze independent de „influenţa politică nepotrivită a statelor membre ale OMS„ şi a solicitat „plăţi nedrept de oneroase” din partea Statelor Unite, care sunt disproporţionate faţă de sumele furnizate de alte ţări mai mari, cum ar fi China.
„OMS ne-a jefuit, toată lumea jefuieşte Statele Unite. Acest lucru nu se va mai întâmpla”, a spus Trump la semnare.
Măsura înseamnă că Statele Unite vor părăsi agenţia de sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite peste 12 luni şi vor opri toate contribuţiile financiare la activitatea sa. Statele Unite sunt de departe cel mai mare susţinător financiar al OMS, contribuind cu 18 % la finanţarea sa totală. Cel mai recent buget pe doi ani al OMS, pentru 2024-2025, a fost de 6,8 miliarde de dolari.
Retragerea lui Trump din OMS nu este neaşteptată. El a luat măsuri pentru a părăsi organismul în 2020, în timpul primului său mandat de preşedinte, acuzând OMS că a sprijinit eforturile Chinei de a „induce lumea în eroare” cu privire la originile Covid.
OMS neagă vehement acuzaţia şi afirmă că a continuat să facă presiuni asupra Chinei pentru a împărtăşi date care să determine dacă Covid a apărut în urma contactului oamenilor cu animale infectate sau ca urmare a cercetării unor virusuri similare într-un laborator naţional.
Ajutoarele externe, suspendate
Donald Trump a semnat şi un decret prin care suspendă temporar toate programele de asistenţă externă a SUA pentru 90 de zile, în aşteptarea unor evaluări pentru a se stabili cât de eficiente sunt acestea şi dacă ele sunt aliniate la obiectivele sale politice.
„Toţi şefii de departamente şi agenţii cu responsabilităţi pentru programele SUA de asistenţă externă de dezvoltare vor întrerupe imediat noile obligaţii şi plăţi ale fondurilor de asistenţă pentru dezvoltare”, se arată în ordinul executiv semnat de Trump la câteva ore după ce a fost învestit pentru un al doilea mandat. Nu este clar cât de extins este acest ordin şi ce programe, ţări, organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale vor fi afectate de această măsură.
De asemenea, nu se ştie ce fonduri ar putea fi reduse, având în vedere că bugetul guvernului federal al SUA este stabilit de Congresul SUA. Acest decret prezidenţial reflectă o revenire la abordarea adoptată de Trump în timpul primului său mandat, între 2017 şi 2021.
În primul său mandat, Donald Trump propusese reducerea cu aproximativ o treime a bugetelor diplomatic şi de ajutor ale SUA, ceea ce prevedea reduceri drastice de fonduri pentru misiunile de menţinere a păcii şi organizaţiile internaţionale ale ONU. Dar Congresul a respins atunci propunerile lui Trump.
Apoi, la reuniunea anuală a liderilor mondiali de la Naţiunile Unite din 2018, Trump s-a plâns că SUA este cel mai mare donator de ajutor extern, „dar puţini ne dau ceva” la schimb.
„Acesta este motivul pentru care ne uităm cu atenţie la asistenţa externă a SUA”, a spus el. „Mergând mai departe, vom acorda ajutor extern doar celor care ne respectă şi, sincer, ne sunt prieteni!”, a adăugat, atunci, Trump.
Noul şef al diplomaţiei americane, Marco Rubio, le-a spus membrilor Comisiei de Afaceri Internaţionale a Senatului, în timpul audierii de confirmare de săptămâna trecută, că „fiecare dolar pe care îl cheltuim, fiecare program pe care îl finanţăm şi fiecare politică pe care o urmăm trebuie să fie justificaţi prin răspunsul la trei întrebări simple: Face asta America mai sigură? Face asta America mai puternică? Face asta America mai prosperă?”, a spus Rubio.
Ordinul semnat de Trump lasă la latitudinea lui Rubio sau a persoanelor desemnate de el să ia astfel de decizii, în consultare cu Agenţia de Gestionare a Bugetului. Departamentul de Stat şi Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională sunt principalele agenţii care supraveghează asistenţa externă.
Donald Trump se pronunţă de mult timp împotriva ajutorului extern în ciuda faptului că o astfel de asistenţă se ridică de obicei la aproximativ 1% din bugetul federal, cu excepţia unor circumstanţe neobişnuite, cum ar fi livrările de armament de miliarde de dolari pentru Ucraina. Trump a criticat suma de bani acordată Ucrainei pentru a-şi consolida apărarea împotriva invaziei ruseşti.
Sursa: Antena 3 CNN
