Arheologii de la Universitatea Leiden și Universitatea din Cipru au descoperit noi dovezi la așezarea Calcolitică Palloures din Chlorakas, dezvăluind rolul său critic în rețelele comerciale timpurii și evoluția culturală a Ciprului.
Cel mai recent sezon de săpături, care s-a încheiat săptămâna trecută, a scos la iveală ceramică intacta, artefacte metalice și structuri arhitecturale care remodelează perspectivele istorice asupra trecutului insulei.
Chlorakas, un sat de coastă semnificativ din punct de vedere istoric, se află de-a lungul vechilor rute maritime care legau Ciprul de Marea Mediterană mai largă. Descoperirile de la Palloures confirmă faptul că așezarea a jucat un rol cheie în schimburile comerciale și culturale în perioada Calcoliticului, 4.500-3.500 î.Hr.
La o prezentare recentă la Rijksmuseum din Amsterdam, profesorul Bleda While și dr. Maria Hadjigavriel și-au prezentat descoperirile jurnaliștilor ciprioți din Țările de Jos. Evenimentul, organizat de ambasada Olandei în Cipru, a subliniat angajamentul Țărilor de Jos de a promova cercetarea asupra moștenirii cipriote. Prezența jurnaliștilor ciprioți a fost vitală pentru a pune în legătură eforturile academice internaționale cu publicul local, asigurându-se că descoperirile au ajuns în comunitățile cele mai legate de istoria Ciprului.
Printre cele mai izbitoare descoperiri se numără piese de ceramică bine conservate găsite în cadrul lor original, o raritate arheologică. Analizele științifice confirmă faptul că multe ceramice provin din diferite regiuni ale Ciprului, întărind dovezile unui sistem comercial interconectat.
„Aceste constatări arată că Ciprul nu a fost izolat, ci a fost angajat în comerț activ cu așezările de pe întreg teritoriul insulei”, a spus Hadjigavriel.
„Chlorakas, în special, apare ca un centru de schimb și de măiestrie, provocând ipotezele anterioare despre dezvoltarea economică a regiunii.”
În timpul a evidențiat rolul tehnologiei avansate în revoluționarea cercetării lor.
„Tehnici precum testarea ADN-ului și fotogrammetria 3D ne permit să extragem mult mai multe detalii decât oricând”, a explicat el.
„Acum vedem o imagine mai clară a vieții de zi cu zi, a măiestriei și a comerțului în Ciprul antic.”
Săpătura oferă, de asemenea, noi perspective asupra structurii sociale a perioadei. Spre deosebire de epocile ulterioare, în care rolurile de gen rigide erau evidente, la Palloures nu s-a găsit o divizare clară între munca bărbaților și a femeilor.
„Acesta este un aspect fascinant al site-ului”, a spus Hadjigavriel.
„Sugerează o societate mai egalitară decât se credea anterior.”
Descoperirile vor fi examinate în continuare în viitoarele lucrări de teren în martie, cu intenții de a publica un studiu cuprinzător care să documenteze rezultatele săpăturii.
„Munca noastră este departe de a fi încheiată”, a spus While.
„Aceste descoperiri ne modelează înțelegerea trecutului Ciprului și abia începem să dezvăluim secretele acestuia.”
Cu fiecare sezon de săpături, proiectul Palloures continuă să transforme cunoștințele arheologice, consolidând rolul locatiei Chlorakas ca centru vital al comerțului și culturii în Marea Mediterană antică.
Sursa: Cyprus Mail
