Băncile joacă un rol cheie și sunt indisolubil legate de perspectivele economiei, în principal prin sprijinirea creșterii economice prin acordarea de finanțare întreprinderilor și persoanelor fizice.
Cu toate acestea, după cum sa demonstrat în timpul crizei financiare din 2008, băncile pot deveni un factor de destabilizare dacă li se permite să se angajeze în „malpraxisuri”, care includ: standarde laxe de creditare care nu se concentrează pe capacitatea reală de rambursare a debitorilor și extinderea excesivă în produse de risc si zone geografice noi, in care nu poseda un avantaj competitiv fata de bancile locale.
Examinând evenimentele care au dus la criza financiară globală din 2008, precum și evenimentele din Cipru care au culminat cu criza bancară majoră din 2013, pot fi identificați trei factori principali care duc la adoptarea practicilor extrem de problematice de mai sus.
În primul rând, o orientare unilaterală către profitul pe termen scurt și nerespectarea regulilor adecvate privind managementul riscului, două fenomene care se observă mai ales în perioadele de euforie economică și de extindere a bazei de depozite a băncilor.
În al doilea rând, eșecul adoptării și implementării unor standarde eficiente de guvernanță, în principal în ceea ce privește asigurarea unei veritabile independențe a directorilor, auditorilor externi și interni, dar și în ceea ce privește intervențiile grupurilor organizate sau alți agenți puternici, cum ar fi partidele politice, sindicatele și influenții oameni de afaceri.
În al treilea rând, absența unei supravegheri stricte și eficiente de către autoritățile competente, care urmărește să abordeze în mod proactiv provocările, în primul rând în ceea ce privește dimensiunea și calitatea portofoliului de active ale băncilor.
Acești factori au condus la creditarea excesivă și la o dezvoltare nesustenabilă în sectoare specifice, precum imobiliare și bursă, în timp ce, în același timp, au lipsit băncile de resursele necesare pentru a acorda împrumuturi, ceea ce ar putea contribui la condiții mai propice pentru redresarea economică în perioada perioade dificile de recesiune.
Lecțiile din criza din 2008 au condus la reforme substanțiale, vizând o mai mare transparență și responsabilitate față de acționari și publicul larg, adoptarea de standarde moderne în probleme de guvernanță și control al conducerii superioare, precum și limitarea asumării riscurilor excesive, prin reglementări și supraveghere stricte.
Sursa: Cyprus Mail
