Menu

Criza din Ucraina. Ambasador rus: Rusia nu va invada Ucraina ″decât dacă este provocată″⁣

Tensiunile continuă să creacă la granița Ucrainei. Premierul britanic Boris Johnson a avertizat că o invazie rusă este posibilă ”în următoarele 48 de ore”. Iar Kievul a cerut o reuniune urgentă cu Rusia şi ţările din OSCE.

Ultimele informații apărute, luni, despre criza din Ucraina:

UPDATE 22.52  “Rămâne o oportunitate crucială pentru diplomaţie” în criza actuală din jurul Ucrainei”, sunt de părere premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele american Joe Biden care au discutat luni la telefon, scrie AFP.

 

“Prim-ministrul şi preşedintele Biden s-au informat reciproc despre discuţiile lor recente cu colegi din întreaga lume. Ei au convenit că rămâne o oportunitate crucială pentru diplomaţie şi pentru ca Rusia să renunţe la ameninţările împotriva Ucrainei”, a indicat unui purtător de cuvânt al lui Boris Johnson la finalul acestei convorbiri, conform Agerpres.

Cei doi lideri au repetat că o incursiune în Ucraina “ar duce la o criză prelungită pentru Rusia, cu pagube considerabile atât pentru Rusia, cât şi pentru restul lumii”.

Ei au subliniat necesitatea ca occidentalii “să rămână uniţi în faţa ameninţărilor ruse, în special prin impunerea unui ansamblu important de sancţiuni în cazul escaladării agresiunii ruse”, precum şi “necesitatea ca ţările europene să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc, o măsură care, mai mult decât oricare alta, ar lovi în centrul intereselor strategice ale Rusiei”.

UPDATE 21.58 Rusia “nu va invada Ucraina decât dacă este provocată”, a declarat ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat luni ziarului britanic The Guardian, potrivit AFP.

“Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem”, a declarat Cijov, care reprezintă Rusia la Bruxelles din 2005.

“Dacă ucrainenii lansează un atac împotriva Rusiei, nu ar trebui să fiţi surprinşi dacă noi contraatacăm. Sau dacă ei încep să ucidă cu neruşinare cetăţeni ruşi oriunde, în Donbas sau în altă parte”, a adăugat el, referindu-se la regiunea din estul Ucrainei unde separatiştii proruşi luptă cu forţele ucrainene de opt ani, conform Agerpres.

Cijov a avertizat că o “provocare” ucraineană ar putea determina Kremlinul să acţioneze.

“Ceea ce vreau să spun prin provocare este că ei pot organiza un incident împotriva republicilor autoproclamate din Donbas, să le provoace, iar apoi să le lovească cu toate forţele lor, provocând astfel o reacţie a Rusiei cu scopul de a evita o cotastrofă umanitară la frontierele sale”, a declarat ambasadorul rus la UE.

UPDATE 21.15 SUA anunță că-și mută ambasada de la Kiev în Liov, aflat în vestul Ucranei, a transmis Antony Blinken.

UPDATE 21.05 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret privind instituirea zilei de 16 februarie ca Ziua Unităţii în Ucraina.

Ziua de 16 februarie a fost avansată de serviciile de informații americane ca data probabilă a invaziei ruse. Serviciul Secret al SUA, CIA, cât şi armata SUA, au informat vineri guvernul federal şi alte state NATO că, pe baza unor noi informaţii, există temeri că atacul ar putea avea loc miercuri.

“Ni se spune că 16 februarie va fi ziua atacului. O vom face Ziua Unității. Am semnat deja decretul. În această zi vom atârna steaguri naționale, vom pune panglici albastre și galbene și vom arăta lumii unitatea noastră”, a spus luni seară președintele Ucrainei.

“Vrem pace și vrem să rezolvăm toate problemele exclusiv prin negocieri. Atât Donbass-ul, cât și Crimeea vor reveni Ucrainei. Exclusiv prin diplomație. Nu încercăm să năvălim peste alții, dar nu vom renunța”, a spus Zelenski.

Zelenski a mai spus că Ucraina are o armată mult mai puternică decât în urmă cu 8 ani, când Rusia a invadat Crimeea și că țara sa este susținută de aproape toți liderii mondiali.

UPDATE 19.25 Mercenari ruşi cu legături cu spionii Moscovei şi-au sporit prezenţa în Ucraina în ultimele săptămâni, alimentând temeri în rândul anumitor state membre că Rusia ar putea încerca să fabrice un pretext pentru o invazie, au declarat trei surse occidentale din domeniul securităţii, relatează luni Reuters.

Acestea au afirmat că preocupările lor s-au accentuat în ultimele săptămâni că o incursiune rusă în Ucraina ar putea fi precedată de un război informaţional şi de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a Ucrainei precum reţelele de electricitate şi gaz.

De asemenea, Rusia ar putea utiliza mercenari pentru a semăna discordie şi a paraliza Ucraina prin intermediul unor asasinate ţintite şi al utilizării unor armamente specializate, au precizat sursele citate.

Duminică, SUA au avertizat din nou că Rusia ar putea pune în scenă o operaţiune “sub steag fals” în Ucraina pentru a justifica o invazie.

“Este probabil ca mercenari ruşi, sub conducerea statului rus, să fie implicaţi în orice ostilităţi în Ucraina care ar putea include un pretext pentru o invazie”, a declarat o sursă de securitate occidentală, sub protecţia anonimatului.

Sursele occidentale de securitate susţin că mercenarii provin de la companiile militare private ruse cu strânse legături cu FSB, principalul succesor al KGB, şi agenţia de informaţii militare GRU.

Printre cei desfăşuraţi în ultimele săptămâni este un fost ofiţer al GRU care a lucrat şi pentru grupul de mercenari Wagner. Fostul ofiţer a mers la Doneţk, una dintre cele două regiuni din estul Ucrainei controlate de separatiştii proruşi din 2014, au precizat sursele în cauză.

Reuters precizează nu a reuşit să determine care era misiunea fostului ofiţer, a cărui identitate nu i-a fost furnizată. De asemenea, notează Reuters, grupul Wagner nu a putut fi contactat pentru a comenta informaţia.

Kremlinul a precizat luni pentru Reuters că Rusia nu-şi întăreşte prezenţa pe teritoriul Ucrainei, că trupele sale nu au fost niciodată prezente în această ţară şi nu sunt nici acum.

Ministerul rus al Apărării a refuzat să comenteze, când a fost întrebat în scris vineri despre aceste afirmaţii ale surselor de securitate occidentale.

Grupurile ruse de mercenari au furnizat arme, personal cu experienţă în operaţiunile speciale şi instruire militară miliţiilor proruse din estul Ucrainei, susţin sursele citate.

Acestea au mai declarat pentru Reuters că unii agenţi operativi ai grupului de mercenari Wagner au fost implantaţi la frontiera cu Ucraina după ce s-au antrenat la o bază a GRU din apropiere de oraşul rus Krasnodar.

Reuters menţionează că nu a putut verifica independent informaţiile privind activităţile mercenarilor ruşi în estul Ucrainei.

Alte grupuri ruse de mercenari cu legături cu FSB şi GRU şi-au sporit de asemenea activităţile în Ucraina de la începutul anului, au spus sursele citate.

UPDATE 19:20 Banca Mondială a decis să îşi transfere, temporar, angajaţii din Ucraina şi a suspendat misiunile staff-ului în această ţară, din cauza tensiunilor de la graniţa cu Rusia, se arată într-un document intern consultat de Reuters.

În acelaşi document se precizează că Banca Mondială monitorizează cu atenţie situaţia de la graniţă, unde Rusia a masat importante forţe militare capabilă să atace Ucraina, dar anunţă că operaţiunile instituţiei vor continua în Ucraina, notează Agerpres.

“Prioritatea principală a Grupului Băncii Mondiale este siguranţa staff-ului şi familiilor angajaţilor. În conformitate cu politica de evacuare, mutarea temporară a staff-ului este în derulare şi au fost introduse măsuri sporite de securitate”, se precizează în documentul intern consultat de Reuters. În acest document nu se precizează unde sau câţi angajaţi ai Băncii Mondiale vor fi transferaţi.

UPDATE 19:15 Uniunea Europeană pregăteşte o serie de răspunsuri la orice nouă tentativă a Rusiei de a destabiliza Ucraina, dar blocul comunitar nu ştie exact ce plănuieşte Moscova să facă, a declarat luni pentru Reuters un oficial european.

Discuţiile dintre SUA şi Rusia “nu au adus foarte mult”, dar dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin este în continuare deschis prin liderii Germaniei şi Franţei, potrivit sursei citate.

UE caută surse alternative de energie în cazul în care Rusia şi-ar reduce livrările către Europa. De asemenea, blocul comunitar se pregăteşte pentru sosiri de refugiaţi în cazul în care Rusia ar invada Ucraina, a adăugat acelaşi responsabil european, notează Agerpres.

“Rusia încearcă să demonstreze că este poliţistul regiunii”, a declarat interlocutorul Reuters, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului şi despre care agenţia britanică de presă afirmă că a avut convorbiri telefonice cu Putin în trecut.

“Atitudinea critică a Moscovei la adresa Ucrainei rezidă în ideea că oamenii (din Ucraina) au făcut o alegere în favoarea democraţiei liberale, cu valorile, principiile şi libertăţile” acesteia, adaugă el, afirmând că occidentalii cred că Putin a făcut o “obsesie” pentru Ucraina, inclusiv faţă de garanţiile care – potrivit Moscovei – ar fi fost oferite în anii 1990, şi anume că NATO nu se va extinde spre Est. Alianţa Nord-Atlantică şi SUA neagă că ar fi fost făcută o astfel de promisiune.

UPDATE 17.50: Mișcări ample de trupe ucrainene observate în apropierea republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk amplifică tensiunile între Rusia și Ucraina, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS.

Peskov a comentat cererea Kievului pentru o reuniune urgentă cu Rusia şi ţările din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la deplasările trupelor rusești masate la frontiera ucraineană, subliniind că „trupele ruse se deplasează pe teritoriul Rusiei”.

„Dar în zonele de frontieră de pe teritoriul Ucrainei, în zona limitrofă a republicilor autoproclamate (Doneţk şi Lugansk), sunt observate mișcări de trupe ucrainene. Bineînțeles, asta amplifică tensiunile actuale”, a spus Dmitri Peskov.

Într-un comunicat publicat duminică seara, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că Rusia a ignorat o cerere a Kievului cu privire la Documentul de la Viena, un text al OSCE care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de ţări membre ale organizaţiei.

“Trecem la etapa următoare. Ucraina convoacă o reuniune cu Rusia şi cu toate statele membre (ale OSCE) în următoarele 48 de ore, pentru a evoca întărirea şi deplasările trupelor ruse de-a lungul frontierei noastre şi în Crimeea ocupată”, a anunţat Kuleba. Rusia “trebuie să-şi onoreze angajamentele în materie de transparenţă militară, pentru a reduce tensiunile şi a întări securitatea tuturor statelor participante”, a continuat ministrul ucrainean de externe.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov i-a propus luni preşedintelui Vladimir Putin ca Moscova să continue pe calea diplomatică în eforturile sale de a obţine garanţii de securitate din partea Occidentului, transmit Reuters şi AFP.

Lavrov i-a spus lui Putin că Statele Unite au înaintat propuneri concrete privind reducerea riscurilor militare, dar răspunsurile primite de la Uniunea Europeană şi de la NATO nu au fost satisfăcătoare.

Într-o discuţie transmisă la televiziune, Putin a fost arătat întrebându-l pe Lavrov dacă există o şansă de a se ajunge la un acord care să răspundă îngrijorărilor de securitate ale Rusiei, sau Moscova este doar târâtă în negocieri fără sfârşit.

‘Noi am avertizat deja nu o singură dată că nu vom permite negocieri nesfârşite pe probleme care necesită o soluţie astăzi’, a răspuns Lavrov. Dar, ‘în calitate de ministru al afacerilor externe, trebuie să spun că există întotdeauna şanse’, a continuat el.

‘Mi se pare că posibilităţile noastre sunt departe de a fi epuizate. În acest stadiu, aş sugera continuarea şi extinderea lor’, a adăugat ministrul rus.

Potrivit Reuters, declaraţiile par să semnaleze o reducere a probabilităţii unei acţiuni militare iminente a Rusiei după avertismentele repetate din partea SUA potrivit cărora Moscova ar putea ataca Ucraina în orice moment.

Lavrov a afirmat că a primit răspunsuri ‘nesatisfăcătoare’ la o scrisoare trimisă statelor membre ale Uniunii Europene şi ale NATO cu privire la ‘securitatea indivizibilă’, o referire la plângerile Rusiei că Ucraina şi Occidentul îşi întăresc securitatea pe seama Rusiei şi că aceasta ar constitui o încălcare a tratatelor internaţionale.

‘Am primit răspunsuri nesatisfăcătoare, niciunul dintre omologii mei nu a răspuns mesajului meu direct. De aceea, vom continua să căutăm o reacţie concretă de la fiecare stat’, a adăugat el.

Aceste declaraţii survin în ajunul deplasării pe care o va face la Moscova cancelarul german Olaf Scholz, din suita vizitelor unor responsabili europeni de rang înalt care încearcă dezamorsarea crizei ucrainene.

Puterile occidentale se tem că Rusia ar putea declanşa o invazie în Ucraina, intenţie dezminţită în mod repetat de Moscova.

Cancelarul Germaniei face apel la Rusia să profite de ofertele de dialog

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni Rusiei, în cadrul unei vizite la Kiev, să profite de “ofertele de dialog” menite să ducă la o dezamorsare a crizei ucrainene şi a dat asigurări în acelaşi timp că Germania ”îşi va continua cu hotărâre” ajutorul economic şi sprijinul pentru Ucraina în contextul tensiunilor cu Moscova, relatează AFP.

“Activităţile militare ale Rusiei la frontiera ucraineană sunt de neînţeles. Nu există motive rezonabile pentru o astfel de desfăşurare militară. Cerem Rusiei să profite de ofertele de dialog existente”, a declarat Scholz într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu o zi înainte de o deplasare la Moscova.

Scholz a mai dat asigurări că Germania ”îşi va continua cu hotărâre” ajutorul economic şi sprijinul pentru Ucraina.

“Nicio ţară din lume nu a susţinut financiar Ucraina atât de puternic precum Germania în cursul ultimilor opt ani”, a spus cancelarul german.

″În faţa influenţei străine, am supravegheat autonomia şi rezistenţa sa. Şi pot să vă asigur că vom continua acest sprijin cu aceeaşi hotărâre”, a adăugat el.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ţara sa consideră controversatul gazoduct ruso-german Nord Stream 2 drept “o armă geopolitică”.

″Înţelegem clar că este o armă geopolitică”, a spus liderul de la Kiev despre acest gazoduct, care ar urma să livreze gaz rusesc în Germania ocolind Ucraina, dar care nu a primit încă undă verde de la Berlin pentru a începe să funcţioneze.

Boris Johnson susţine că o invazie rusă în Ucraina este posibilă ”în următoarele 48 de ore”

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat luni că situaţia este “foarte, foarte periculoasă” în Ucraina şi că o invazie rusă este posibilă ”în următoarele 48 de ore”, îndemnându-l pe Vladimir Putin să facă un pas înapoi din pragul “dezastrului”, relatează AFP şi Reuters.

“Trebuie să înţelegem că este o situaţie foarte, foarte periculoasă şi dificilă. Suntem în pragul dezastrului, dar este încă timp pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin să facă un pas înapoi, iar ceea ce îndemnăm pe toată lumea este să se angajeze în dialog”, a declarat Boris Johnson, într-un discurs transmis de televiziunile britanice.

În condiţiile în care Kievul a acuzat Washingtonul şi Londra de alarmism privind riscurile unei intervenţii ruse iminente, Boris Johnson dă asigurări că “probele sunt foarte clare”: “Există circa 130.000 de soldaţi comasaţi la frontiera ucraineană şi tot felul de alte semne care indică pregătiri serioase de o invazie”.

“Semnele arată, aşa cum a spus preşedintele (american Joe) Biden, cel puţin că pregătesc ceva care ar putea avea loc în următoarele 48 de ore”, a afirmat el.

Regatul Unit le-a recomandat vineri cetăţenilor săi să părăsească imediat Ucraina ca măsură de securitate.

Boris Johnson intenţionează să se deplaseze din nou în Europa spre sfârşitul săptămânii, pentru a discuta cu liderii din ţările nordice şi baltice. În urmă cu două săptămâni, şeful guvernului britanic a mers la Kiev pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Ucraina, căreia Londra i-a livrat recent, pentru prima dată, arme letale, respectiv rachete antitanc.

Boris Jonhson a mai spus că dreptul suveran al poporului ucrainean de a adera la NATO nu poate fi dat la schimb, precizând că va discuta “foarte curând” cu preşedintele american Joe Biden pentru a ajuta procesul diplomatic.

“Cred că este foarte important că avem o conversaţie. Dar nu putem da la schimb drepturile suverane ale poporului ucrainean de a aspira la calitatea de membru NATO, nu poţi da aşa ceva la schimb, este dreptul poporului ucrainean”, a subliniat Johnson.

Kievul cere o reuniune de urgenţă cu Rusia şi ţările din OSCE

Ucraina a cerut o reuniune urgentă cu Rusia şi ţările din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), acuzând Moscova că nu oferă informaţii cu privire la deplasările trupelor sale masate la frontiera ucraineană, aflate în centrul unei grave crize ruso-occidentale, informează luni AFP.

Într-un comunicat publicat duminică seara, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că Rusia a ignorat o cerere a Kievului cu privire la Documentul de la Viena, un text al OSCE care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de ţări membre ale organizaţiei.

“Trecem la etapa următoare. Ucraina convoacă o reuniune cu Rusia şi cu toate statele membre (ale OSCE) în următoarele 48 de ore, pentru a evoca întărirea şi deplasările trupelor ruse de-a lungul frontierei noastre şi în Crimeea ocupată”, a anunţat Kuleba. Rusia “trebuie să-şi onoreze angajamentele în materie de transparenţă militară, pentru a reduce tensiunile şi a întări securitatea tuturor statelor participante”, a continuat ministrul ucrainean de externe.

Începând din noiembrie, Rusia a comasat peste 100.000 de soldaţi la frontiera de est a Ucrainei, suscitând o puternică îngrijorare în Occident cu privire la o posibilă nouă operaţiune militară împotriva Kievului, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014.

Duminică, Washingtonul a reiterat că Rusia ar putea ataca Ucraina ”în orice moment”.

Agerpres

Total afisari 3,843 , Total afisari astazi 1 

Toate Categoriile
Arhiva lunara