Muntele Tambora a schimbat lumea. În 1815, vulcanul indonezian a erupt în cea mai puternică erupție din istoria înregistrată, răcind planeta și provocând devastări.
Ceea ce a urmat a fost numit „an fără vară”: temperaturile globale au scăzut, recoltele au eșuat, oamenii au murit de foame, s-a răspândit o pandemie de holeră și zeci de mii au murit.
Peste 200 de ani mai târziu, oamenii de știință avertizează că lumea s-ar putea confrunta cu o altă astfel de erupție. Întrebarea nu este dacă, ci când, a spus Markus Stoffel, profesor de climă la Universitatea din Geneva. Dovezile geologice sugerează o șansă de 1 din 6 pentru o erupție masivă în acest secol, a spus el pentru CNN.
De data aceasta, însă, s-ar întâmpla într-o lume care nu numai că este mai dens populată, dar a fost și încălzită de criza climatică. Următoarea erupție masivă va „provoca haos climatic”, a spus Stoffel. „Omenirea nu are niciun plan”.
Vulcanii au modelat de multă vreme lumea noastră: ei ajută la crearea continentelor și pot schimba clima. În timp ce erup, ei aruncă un cocktail de lavă, cenușă și gaze, inclusiv dioxid de carbon care încălzește planeta.
Când vine vorba de impactul asupra climei, oamenii de știință sunt cel mai interesați de un alt gaz: dioxidul de sulf.
Pentru vulcanii moderni, datele satelitare arată cât de mult dioxid de sulf este eliberat. Când Muntele Pinatubo din Filipine a erupt în 1991, a împins aproximativ 15 milioane de tone în stratosferă. Aceasta nu a fost o erupție uriașă precum Tambora, dar tot a răcit lumea cu aproximativ 0,5 grade Celsius timp de câțiva ani. Cu toate acestea, pentru vulcanii mai vechi, „avem date foarte slabe”, a spus Stoffel. Oamenii de știință încearcă să reconstituie aceste erupții din trecut folosind informații din nucleele de gheață și inelele copacilor, care sunt ca niște capsule ale timpului care stochează secretele atmosferei trecute. Din aceasta ei știu că erupțiile masive din ultimele câteva mii de ani au răcit temporar planeta cu aproximativ 1 până la 1,5 grade Celsius.
Există, de asemenea, dovezi că erupțiile masive pot afecta precipitațiile și musonii, inclusiv pe cele din Africa și Asia. „Musonul de vară se întâmplă pentru că pământul se încălzește mai repede decât oceanul”, a spus Robock. O erupție vulcanică masivă ar putea perturba diferența de temperatură dintre cele două.
„O lume mai instabilă”
„Este o lume mai instabilă acum”, a spus Michael Rampino, profesor la NYU, care cercetează relațiile dintre erupțiile vulcanice și schimbările climatice. „Rezultatele ar putea fi chiar mai rele decât cele văzute în 1815”.
O lume mai caldă poate însemna că erupțiile vulcanice uriașe au un efect de răcire și mai mare.
Acest lucru se datorează faptului că modul în care se formează particulele de aerosoli și modul în care sunt transportate „toate depind de climă”, a spus Thomas Aubry, vulcanolog la Universitatea din Exeter.
Pe măsură ce lumea se încălzește, viteza cu care aerul circulă în atmosferă crește, ceea ce înseamnă că particulele de aerosoli se dispersează mai repede și au mai puțin timp să crească, a spus Aubry. Aerosolii mai mici pot împrăștia lumina soarelui mai eficient decât cei mai mari, ceea ce înseamnă că impactul de răcire va fi mai mare.
Schimbările climatice pot afecta și sistemele vulcanice în sine. Topirea gheții poate duce la creșterea erupțiilor, deoarece dispariția acesteia reduce presiunea, ceea ce poate permite magmei să se ridice mai rapid.
Erupțiile vulcanice masive nu pot fi evitate, dar există modalități de pregătire, a adăugat Stoffel. El a făcut apel la experți să evalueze scenariile cele mai defavorabile, să efectueze teste de stres și să vină cu planuri: totul, de la evacuari la eforturile de ajutor și asigurarea rezervelor de alimente.
Sursa: Sigmalive
