Menu

Ce urmează dacă justiția internațională îl găsește vinovat pe Putin de crime de război în Ucraina?

Solicitarea României, alături de a altor 38 de state, ca Rusia să fie investigată pentru comiterea de crime de război în Ucraina a scurtat timpul anchetei de la Curtea Penală Internaţională (CPI), a declarat joi seara ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. „Sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război”, a spus șeful diplomației române. El a explicat la Digi24 ce ar putea urma după o eventuală decizie a CPI care ar stabili că Rusia se face vinovată de crime de război.

România, alături de alte 38 de state, a sesizat la 2 martie Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid în legătură cu desfășurarea ostilităţilor din Ucraina.

„Această solicitare pe care noi am făcut-o a ajutat foarte mult Curtea Penală Internațională, procurorul Curţii Penale Internaţionale, pentru că altfel s-ar fi consumat mai mult timp aşteptând o dezlegare, să spunem procedurală, din partea unei camerei preliminare a Curţii. Noi am ajutat Curtea Penală Internaţională să înceapă mai repede această anchetă”, a spus Bogdan Aurescu.

El a fost întrebat dacă Vladimir Putin este criminal de război, în condițiile în care astfel de declarații au venit de la Washington de la cel mai înalt nivel.

„Este vorba despre declaraţii cu caracter politic şi dacă ne uităm la toate informaţiile care vin, care sunt publice şi vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse, sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război. Ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională”, a răspuns ministrul român de externe.

El a explicat că există de mai multă vreme o examinare preliminară pe care procurorul Curţii Penale Internaţionale a declanşat-o la solicitarea Ucrainei cu privire la acţiuni anterioare, care s-au produs în legătură cu aşa-numitele (proteste) euro-Maidan, deci perioada dintre noiembrie 2013 şi februarie 2014, apoi o altă solicitare a Ucrainei a extins această solicitare pentru perioada din februarie 2014, fără o limită de timp, incluzând astfel şi posibile crime comise în estul Ucrainei care, acum, acoperă şi această perioadă ce include războiul dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

Fapte interzise într-un război. Cum se face ancheta CPI și cât durează

Șeful diplomației a subliniat că ancheta CPI poate să dureze destul de mult, atunci este vorba despre crime de război.

„De altfel, procurorul Curții Penale Internaționale s-a și deplasat în Ucraina, a discutat cu oficialii ucraineni, echipe ale oficiului Biroului procurorului CPI sunt deja în Ucraina și strâng probe, prin urmare este o investigație care probabil va dura ceva vreme, pentru că orice fel de astfel de procedură trebuie să se bazeze pe elemente de probă temeinice. Ele pot fi diverse, inclusiv mărturii ale unor martori oculari. Poate să dureze destul de mult timp o astfel de anchetă, pentru că ea trebuie să fie temeinică, vorbim despre crime internaționale foarte grave (…) De fapt, dacă ne uităm la informațiile care vin din Ucraina, există posibilitatea ca acolo să se fi comis serioase încălcări ale dreptului internațional umanitar, adică încălcări ale modului de desfășurare a ostilităților și care se pot referi la încălcarea unor principii importante ale acestei ramuri de drept internațional”, a spus Bogdan Aurescu.

El a dat și câteva exemple: nu ai voie într-un conflict armat să ataci civili și obiective civile, cum sunt spitalele, școlile, obiectivele care țin de artă. Mai mult, anumite obiective civile, conform dreptului internațional, sunt protejate mai mult decât altele, de exemplu elemente de infrastructură esențiale pentru viață – apă, electricitate.

De asemenea, există principiul proporționalității – când ataci un obiectiv militar trebuie să fii atent ca eventuale victime civile sau daune produse unor obiective civile să nu fie extrem de extinse depășind astfel eventualul avantaj militar pe care l-ai obține din atacarea acelui obiectiv militar. Folosirea unor muniții care produc explozii foarte puternice poate să ducă la astfel de situații.

„Existența unor coridoare umanitare este iarăși o cerință pe care dreptul internațional umanitar o impune în asemenea situații și este o obligație de a crea cordoane umanitare pentru a facilitarea evacuarea civililor din zone de conflict. Este încă o situație nerespectată de Federația Rusă, care deși în discuțiile cu partea ucraineană, în acele consultări care au avut loc pe teritoriul Belarusului, a acceptat la un moment dat crearea de coridoare umanitare, doar în foarte mică măsură aceste coridoare au fost respectate. Dar asta arată tot mai mult izolarea internațională în care se află în momentul de față Federația Rusă. Atunci când nu respecți, practic, niciun fel de reguli, este clar că credibilitatea ta pe plan internațional, acum, dar și în viitor, este foarte grav afectată” a subliniat Bogdan Aurescu.

Ar putea Vladimir Putin să fie tras la răspundere?

„Sunt chestiuni extrem de serioase, care comise de un stat împotriva altui stat reprezintă încălcări ale dreptului internațional și atrag răspunderea internațională a statului. Curtea Penală Internațională și Statutul de la Roma al CPI pot atrage și răspunderea persoanelor fizice”, a precizat Bogdan Aurescu.

El a explicat însă că dreptul internațional penal și dreptul internațional umanitar nu prevăd modalități de punere în aplicare a acestor sentințe, dar există o obligație a tuturor statelor  să le respecte și inclusiv de a preda persoanele care sunt urmărite de CPI, respectiv care fac obiectul unor condamnări, astfel încât ele să fie aduse în fața instanței.

Curtea Penală Internaţională este prima şi singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.

România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.

Potrivit site-ului CPI, 123 de state sunt state-părți la Statutul de la Roma. Alte 31 de țări au semnat, dar nu au ratificat Statutul de la Roma. Dreptul obligă aceste state să se abțină de la „acte care ar contraveni obiectului și scopului” tratatului până când acestea declară că nu intenționează să devină parte la tratat.

Patru state semnatare – Israel, Sudan, Statele Unite și Rusia – au informat Secretariatul General al ONU că nu mai intenționează să devină state părți și, ca atare, nu au obligații juridice care decurg din semnarea Statutului.

Alte 41 de state nu au semnat și nici nu au aderat la Statutul de la Roma. Unele dintre acestea, printre care China și India, sunt critice la adresa Curții.

Ucraina, semnatară, dar care nu a ratificat Statutul, a acceptat jurisdicția Curții pentru perioada începând cu 2013.

Ce se întâmplă în cazul deciziei Curții Internaționale de Justiție (CIJ) pe care Rusia nu vrea să o respecte?

În cazul unei hotărâri a Curții Internaționale de Justiție (CIJ), ce reprezintă de fapt un ordin care impune măsuri conservatorii sau măsuri provizorii, avem a face tot cu o hotărâre care este obligatorie pentru statul împotriva căreia este ea emisă. Într-o astfel de ipoteză, există posibilitatea ca celălalt stat care este parte la diferend, conform art. 94 din Charta ONU, să ceară Consiliului de Securitate să ia măsuri pentru a se asigura că sentința respectivă este respectată. Sigur, aici intervine problema votului Federației Ruse în Consiliul de Securitate. Este membru permanent și poate să blocheze prin veto orice fel de decizii, a arătat Bogdan Aurescu.

„Dar asta arată încă o dată întregii comunități internaționale faptul că Federația Rusă nu respectă dreptul internațional. Vedeam o declarație a purtătorului de cuvânt al Kremlinului care spunea că acest ordin al Curții Internaționale de Justiție nu putea fi respectat, pentru că ar fi necesar un soi de acord între Federația Rusă și Ucraina pentru punerea lui în aplicare. Este complet fals. Hotărârile Curții Internaționale de Justiție, inclusiv aceste ordine care se referă la măsuri conservatorii sau provizorii au caracter obligatoriu și trebuie respectate imediat. Ele doar trebuie puse în aplicare”, a arătat Bogdan Aurescu.

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a ordonat miercuri Rusiei să suspende invadarea Ucrainei.  „Nu vom putea ţine cont de această decizie”, a transmis, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după începerea invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict al justiției internaționale pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Conform cererii Kievului, CIJ – creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state – a decis să pronunţe o măsură de urgenţă, zisă „conservatorie”, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare.

„Fără îndoială trebuie respectat dreptul internațional”, a punctat Bogdan Aurescu întrebat dacă există vreo altă metodă de a opri măcelul civililor din Ucraina.

Digi24

Total afisari 2,580 , Total afisari astazi 1 

Toate Categoriile
Arhiva lunara