Judecătorii Curții Constituționale au decis anularea rezultatelor obținute în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, o premieră istorică în România.
În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curica Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, şi-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât urmatoarele:
1. În temeiul art. 146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele Romānici din anul 2024 şi a Hotărării Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calenda- ristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui Románici în anul 2024.
2 Procesul electoral peatru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor nece- sare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă şi general obligatorie, se publică în Mo- nitorul Oficial al României, Partea 1, şi se aduce la cunoștință publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Parten 1.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale, se arată într-un comunicat de presă transmis de CCR.
––
Decizia vine după ce președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate în CSAT în 28 noiembrie.
SRI precizează faptul că Georgescu Călin a declarat la Autoritatea Electorală Română ”zero lei buget de campanie electorală”, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă.
Cu toate acestea, a fost identificat un utilizator al acestei rețele, care ”a realizat donații de peste un milion de euro”.
SRI: Atacatori cibernetici au compromis un server de hărți
”Aceste postări au fost efectuate după ce în data de 19.11.2024, un incident cibernetic a targetat și a afectat infrastructura IT&C a AEP, în urma căruia atacatori cibernetici au compromis un server de hărți (gis.registrulelectoral.ro), conectat atât în exterior, la internet, cât și la rețeaua internă a AEP.
Acuzații privind primul tur al alegerilor prezidențiale
Călin Georgescu a încălcat legea privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, a ascuns sursele de finanţare şi a înşelat electoratul – a susţinut Sebastian Popescu, unul dintre cei doi candidați care au cerut anularea rezultatelor din primul tur.
Candidatul independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a declarat deja că în cazul în care CCR anulează primul tur al alegerilor prezidențiale „va fi ridicol pentru că este total nedemocratic”.
Și Elena Lasconi a avertizat că anularea turului l al alegerilor prezidenţiale, ca urmare a sesizărilor depuse la CCR, ar fi o încălcare gravă a democraţiei.
La rândul său, gazetarul Cristian Tudor Popescu a catalogat anularea de către CCR a primului tur al alegerilor prezidențiale drept o „catastrofă” „și mai mare decât procentajul lui Călin Georgescu”.
Cum pot fi anulate alegerile prezidențiale în România
Potrivit art. 52, alin. 1 din Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Alineatul 2 al aceluiaşi articol 52 prevede că cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de către candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
CCR trebuie să soluţioneze cererea până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Curtea Constituţională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestaţii, rezultatul primului tur al alegerilor pentru preşedintele României, să anunţe numele primilor doi candidaţi clasaţi care se vor confrunta în turul al doilea şi care, conform rezultatelor anunţate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR), şi să asigure publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial.
Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în ţară şi între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şi se încheie în preziua votării.
Președintele AEP, Toni Greblă, a declarat, vineri dimineață, că potrivit legii, după anularea primul tur al alegerilor prezidențiale, noile alegeri se vor organiza pe 15 decembrie – primul tur și 29 decembrie – turul al doilea.
„Organizarea unui prim tur de scrutin pentru alegerea președintelui în 15 decembrie, al doilea tur urmând să se desfășoare în 29 decembrie, o dată care ne dă multe inconveniente în ceea ce privește organizarea alegerilor, desfășurarea alegerilor pe data de 29 decembrie”, a declarat Toni Greblă.
Țări în care au mai fost anulate alegerile prezidențiale
Ucraina – alegerile din 2004
În Ucraina au avut loc alegeri prezidențiale la 31 octombrie, 21 noiembrie și 26 decembrie 2004. Acesta a fost al patrulea rând de alegeri prezidențiale din Ucraina după independența față de Uniunea Sovietică.
În al doilea tur al alegerilor au intrat liderul opoziției Viktor Iușcenko și prim-ministrul în exercițiu Viktor Ianukovici, din partea Partidului Regiunilor. Curtea Supremă a Ucrainei a stabilit ulterior că alegerile au fost afectate de o falsificare generalizată a rezultatelor în favoarea lui Ianukovici.
În conformitate cu legea electorală a Ucrainei, pentru alegerea președintelui se utilizează un sistem în două tururi, în care un candidat trebuie să obțină majoritatea (50% sau mai mult) din totalul voturilor exprimate. Primul tur de scrutin a avut loc la 31 octombrie. Deoarece niciun candidat nu a obținut mai mult de 50% din totalul voturilor exprimate, la 21 noiembrie a avut loc un tur de scrutin între cei doi candidați cu cele mai multe voturi, Iușcenko și Ianukovici. Conform rezultatelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, anunțate la 23 noiembrie, turul doi a fost câștigat de Ianukovici. Cu toate acestea, rezultatele au fost contestate de Iușcenko și de susținătorii săi, mulți observatori occidentali susținând că alegerile au fost fraudate.
Evenimentele ulterioare au condus la o criză politică în Ucraina, urmată de proteste desfășurate sub numele de „Revoluția portocalie”. Protestatarii au cerut repetarea celui de-al doilea tur de scrutin. La 3 decembrie, Curtea Supremă a Ucrainei a declarat invalide rezultatele turului doi de scrutin din 21 noiembrie 2004 și a dispus repetarea alegerilor.
Reluarea scrutinului a avut loc pe 26 decembrie. Viktor Iușcenko a fost declarat învingător cu 53% din voturi față de 44% pentru Ianukovici. Observatorii occidentali au raportat că scrutinul repetat a fost considerat „mai corect” decât scrutinele anterioare.
Austria – alegerile din 2016
Alegerile prezidențiale, primul tur, au avut loc în Austria pe 24 aprilie 2016, al doilea tur de scrutin fiind organizat pe 22 mai 2016. Cu toate acestea, rezultatele celui de-al doilea tur au fost anulate și a fost organizat un nou vot pe 4 decembrie 2016.
În primul tur al alegerilor, Norbert Hofer, candidat din partea Partidului Libertății din Austria (FPÖ), a obținut cele mai multe voturi. Alexander Van der Bellen, un candidat independent, s-a clasat pe locul al doilea. Candidații celor două partide guvernamentale, Partidul Social Democrat și Partidul Poporului Austriac, s-au clasat pe locurile patru și cinci, după independentul Irmgard Griss, care s-a aflat pe locul trei, ceea ce a dus la o criză guvernamentală și la demisia cancelarului Werner Faymann. Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor, Hofer și Van der Bellen au intrat în al doilea tur în mai. În cadrul turului de scrutin, Van der Bellen l-a învins pe Hofer pe 23 mai 2016, după numărarea voturilor prin corespondență.
Pe 1 iulie, rezultatele celui de-al doilea tur de vot au fost anulate, după ce rezultatele din 20 dintre cele 117 districte administrative au fost contestate, iar Curtea Constituțională a Austriei a constatat că legea electorală austriacă a fost încălcată în 14 dintre acestea. Curtea a constatat că peste 77.900 de voturi prin corespondență au fost numărate prea devreme, însă fără a exista indicii că voturile au fost fraudulos manipulate. Al doilea tur a fost programat pentru 2 octombrie, dar a fost amânat pentru 4 decembrie 2016.
Van der Bellen a câștigat în cele din urmă alegerile din al doilea tur cu 53,8% din voturi. Hofer a recunoscut înfrângerea în fața lui Van der Bellen atunci când rezultatul a devenit clar, la scurt timp după închiderea urnelor. Van der Bellen a depus jurământul ca al 12-lea președinte al Austriei pe 26 ianuarie 2017.
Sursa: Stirile Pro TV
