35 de ani de la Revoluția din 1989. Incidentele tragice au continuat şi după zilele de 21-22 decembrie 1989, scrie Agerpres. La 23 decembrie 1989, au loc schimburi de focuri în mai multe oraşe din ţară. La Bucureşti, unităţi militare şi alte obiective strategice sunt, în continuare, atacate de grupuri diversioniste, înregistrându-se numeroşi morţi şi răniţi. Acţiunile forţelor diversioniste creează confuzie în rândurile populaţiei, ale forţelor militare şi ale echipelor de cetăţeni înarmaţi. În aceeași zi, Ion Iliescu anunța la posturile de radio și televiziune că soții Ceaușescu au fost arestați.
Pe 23 decembrie au loc incidente tragice dintre care două majore:
– dimineaţa – Soldaţi în termen şi ofiţeri de la o unitate militară din Câmpina sunt trimişi, îmbarcaţi în trei autobuze, să apere Aeroportul Internaţional Otopeni. În apropierea acestui obiectiv, trupele aflate în dispozitivul de apărare al aeroportului, necunoscând identitatea convoiului, deschid focul. Acţiunea se soldează cu 39 de morţi şi numeroşi răniţi. Câteva minute mai târziu, este atacat şi un autocar al companiei aeriene TAROM, considerat a fi inamic.
– seara – Şapte ofiţeri şi subofiţeri, între care şi Gheorghe Trosca, şeful statului-major al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, sunt ucişi într-un schimb de focuri cu militarii care apărau sediul Ministerului Apărării Naţionale. Membrii USLA fuseseră trimişi la sediul ministerului pentru a întări dispozitivul de apărare.
Mesajul lui Ion Iliescu din 23 decembrie 1989
La aceeaşi dată, Ion Iliescu transmite, în jurul orei 17.00, la posturile de radio şi televiziune o informare din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), indicând că s-a dat prioritate ”acţiunilor coordonate de luptă împotriva teroriştilor, soldate cu victime în rândul militarilor”, adăugând că ”toate unităţile militare şi marea majoritate a unităţilor de miliţie şi de interne acţionează unitar împotriva teroriştilor”. De asemenea, anunţă că au fost arestaţi Nicolae şi Elena Ceauşescu, Ion Dincă, Tudor Postelnicu, Emil Bobu ş.a., şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici.
„Cele câteva persoane reţinute ca ‘terorişti’ au fost curând eliberate. Cererile repetate ale părinţilor tinerilor ucişi de a se stabili răspunderile, n-au avut urmare. Răspunderile pentru uciderea a zeci de militari în termen de la U.M. 0865, la aeroportul Otopeni, au rămas şi ele neelucidate” – arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
La Timişoara, sute de mii de oameni sărbătoresc în centrul oraşului căderea lui Ceauşescu, continuă atacurile diversioniste asupra obiectivelor apărate de armată şi sunt efectuate mai multe misiuni de recunoaştere deasupra oraşului.
La Târgovişte, la ora 00.15, persoane neidentificate deschid focul asupra unităţii militare unde erau deţinuţi Nicolae şi Elena Ceauşescu. La ora 4.30, unitatea este survolată de două ţinte aeriene care, fiind considerate ostile, sunt atacate de apărarea anti-aeriană. În plus, este supusă unor atacuri terestre cu armament de infanterie.
Liderul sovietic Mihail Gorbaciov informează Congresul Deputaţilor Poporului despre evenimentele din România. La Chişinău, capitala RSS Moldoveneşti, în centrul oraşului sunt aprinse mii de lumânări şi se desfăşoară o slujbă religioasă în memoria victimelor din România.
Ce a urmat în zilele de 24 și 25 decembrie
La 24 decembrie 1989, un comunicat al CFSN transmite că „Poporul român şi-a afirmat încă o dată uriaşa energie morală descătuşată de voinţa sa eliberatoare. Armata şi-a făcut datoria, ca şi o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. Revoluţia a învins”. Consiliul FSN anunţă adoptarea unor ”măsuri excepţionale imperios necesare momentului actual.” Aceste măsuri vizează încetarea completă şi imediată a focului pe tot teritoriul ţării şi declararea ilegală a actelor de vandalism şi răzbunare personală. Se anunţă că ”vinovăţia dictatorului şi a foştilor săi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale”. Armata este declarată singura instituţie a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie la ora 17.00. Totodată, populaţia este înştiinţată că unităţile Ministerului de Interne se vor integra MApN.
Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române semnează un mesaj de solidaritate pentru cauza libertăţii şi democraţiei.
În ajunul Crăciunului, televiziunea şi radioul difuzează colinde pentru prima oară după mai mult de patru decenii. Pe străzi, în intersecţii, la gurile de metrou, precum şi în preajma obiectivelor strategice, echipe de militari şi cetăţeni, îndeosebi tineri, asigură ordinea. În unele zone ale capitalei se înregistrează sporadic focuri de armă, iar aparate de zbor militare efectuează zboruri de supraveghere.
Schimburi de focuri între forţele de apărare şi persoane neidentificate au loc şi la Cluj-Napoca, Arad, Craiova.
La Timişoara, locuitorii oraşului sărbătoresc, în continuare, victoria revoluţiei. În locurile unde au căzut oameni se aprind lumânări şi se depun jerbe de flori. Noile autorităţi iau măsuri de asigurare a dispozitivelor de apărare la instituţii şi unităţi din oraş, precum şi pentru intrarea în normalitate a activităţii.
La 25 decembrie 1989, dimineaţa, la radio şi televiziune sunt transmise colinde şi, în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală.
Televiziunea anunţă că Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost judecaţi de un Tribunal Militar Extraordinar. Soţii Ceauşescu au fost acuzaţi de genocid (peste 60.000 de victime), organizarea de acţiuni armate împotriva poporului român, distrugerea de bunuri obsteşti, subminarea economiei naţionale şi tentativă de fugă din ţară pe baza unor fonduri depuse în bănci străine de peste 1 miliard de dolari. Cei doi au fost condamnaţi la moarte şi le-a fost confiscată averea. Inculpaţii nu au recunoscut legitimitatea tribunalului, refuzând, în consecinţă, să facă recurs. Sentinţa a fost executată în jurul orei 15.45, la unitatea militară din Târgovişte, unde fuseseră deţinuţi din 23 decembrie, potrivit surselor amintite.
”A fost ultimul proces politic instrumentat şi desfăşurat potrivit metodologiei şi procedurilor stabilite şi aplicate de regimul comunist în anii ’40 şi ’50 şi chiar ulterior. Sentinţele la asemenea ‘procese’ erau decise de factorul politic prin organele de securitate care pregătiseră acuzarea. În acest caz, întreaga procedură judiciară a regimului comunist a fost comprimată, date fiind împrejurările excepţionale ale momentului. De reamintit că Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost condamnaţi pe temeiul aceloraşi principii de judecată aplicate de regimul comunist împotriva tuturor acelora pe care îi considera adversari, principii pe deplin aprobate atunci şi de Nicolae Ceauşescu”, arată volumul ”Istoria României în date”.
Sursa: Antena 3 CNN
